BREAKING Un cetățean columbian care plănuia sabotaje în România la instigarea Rusiei a fost condamnat definitiv la șase ani de închisoare / Procurorul general a avertizat că Rusia folosește sud-americani pentru sabotaje în toată Europa

Murillo Diosa Luis Alfonso, un columbian care intenţiona să arunce în aer, la instigarea unei persoane rezidente în Rusia, obiective strategice din România, a fost condamnat definitiv, luni, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la şase ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la acte de diversiune, transmite Agerpres. Săptămâna trecută, procurorul general Alex Florența a spus într-o conferință de presă că Rusia folosește programatic cetățeni din America de Sud pentru a provoca acte de sabotaj în Europa.

Instanţa supremă a respins apelul columbianului, fiind menţinută sentinţa dată în iunie 2025 de Curtea de Apel Bucureşti.

Pe 13 noiembrie 2024, cetăţeanul columbian, în vârstă de 34 de ani, a fost trimis în judecată de DIICOT pentru săvârşirea infracţiunii de acte de diversiune sub forma tentativei.

Anchetatorii susţin că Murillo Diosa Luis Alfonso s-a deplasat pe teritoriul României în luna iulie 2024, cu intenţia de a comite acte de diversiune, la instigarea unei persoane din Rusia.

El intenţiona să arunce în aer obiective situate în proximitatea unui complex din judeţul Ilfov unde se aflau un depozit de deşeuri reciclabile, precum şi două sonde de extracţie a petrolului şi o staţie de reglare/măsurare gaze naturale.

„Pe parcursul lunii iulie 2024, la instigarea unei persoane, cetăţean străin rezident în Federaţia Rusă, bărbatul ar fi desfăşurat o activitate intensă de documentare pentru punerea în aplicare a unui plan de incendiere sau distrugere prin explozie/incendiere a unor obiective din România, toate prezentând importanţă deosebită, de natură să pună în pericol securitatea naţională. În perioada 28 – 30 iulie 2024, fiind prezent fizic pe teritoriul României, bărbatul de 34 de ani ar fi procedat la efectuarea recunoaşterii obiectivelor pe care ar fi intenţionat să le distrugă prin incendiere/explozie, la identificarea căilor de acces şi de retragere ale obiectivelor vizate, obiective situate în proximitatea unui complex din judeţul Ilfov, unde s-ar fi aflat un depozit de deşeuri reciclabile, precum şi două sonde de extracţie a petrolului şi o staţie de reglare/măsurare gaze naturale”, anunţa, la acea vreme, Poliţia Română.

De asemenea, columbianul ar fi realizat fotografii şi filmări ale respectivelor obiective.

Procurorii au identificat şi traseul urmat de columbian pentru a ajunge în România.

„Din cercetări a reieşit că, în dimineaţa de 28 iulie 2024, bărbatul de 34 de ani ar fi ajuns pe un aeroport din Bucureşti, călătorind cu avionul, pe ruta Medellin, Columbia – Madrid, Spania – Mykonos, Grecia – Bucureşti, Otopeni, ulterior deplasându-se la un hotel din municipiul Bucureşti. La data de 29 iulie 2024, acesta s-ar fi deplasat de la hotel într-o localitate din judeţul Ilfov, în zona unui complex unde s-ar afla un depozit de deşeuri reciclabile, două sonde de extracţie a petrolului, precum şi o staţie de reglare/măsurare gaze naturale, acesta având sarcina trasată de către persoana menţionată anterior de a efectua o misiune de recunoaştere a zonei şi de efectuare a unor fotografii”, explică anchetatorii.

Bărbatul a efectuat stagiul militar în cadrul forţelor armate columbiene, fiind instruit în activităţi de culegere de informaţii, cercetare – documentare.

Conform anchetatorilor, columbianul cunoştea obiectivele misiunii pe care ar fi avut-o de executat în România, iar căutările efectuate prin intermediul internetului (substanţe şi ingrediente de uz civil accesibile pe piaţa liberă), coroborate şi cu pregătirea sa militară şi cu unele materiale video accesate în mediul online – fabricarea unor dispozitive explozive/incendiare, confirmă sarcinile primite de la persoana de legătură, precum şi intenţia sa de a proceda la distrugerea unor obiective din România prin explozii, incendieri ori alte modalităţi, fapte de natură să pună în pericol securitatea naţională prin raportare la obiectivele vizate – sonde de petrol, staţie de reglare/măsurare gaze naturale, depozite de mase plastice.

El nu a reuşit să-şi pună planul în aplicare, datorită intervenţiei poliţiştilor, cu sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii.

„Întrucât sabotorul a fost reţinut şi nu a mai putut comunica cu coordonatorii, aceştia au fost induşi în eroare de faptul că, în aceeaşi perioadă, la 01.08.2024, a avut loc un incendiu cauzat de un scurtcircuit, însă în localitatea Bragadiru din judeţul Teleorman. Astfel, canale de Telegram ruseşti au prezentat, în mod fals şi cu imagini de la alte incendii, operaţiunea ce viza locaţia din localitatea Bragadiru, Ilfov, identificată ca facilitate implicată în susţinerea efortului de război al Ucrainei, acţiunea fiind atribuită unei grupări ucrainene de rezistenţă ce a distrus prin incendiere un ‘centru logistic unde era stocat combustibil ce urma să ajungă în Ucraina’. Informaţiile au fost dezminţite în mass-media românească, la momentul respectiv, ca urmare a unor comunicate oficiale emise de autorităţile române”, declara SRI la acea vreme.

Avertismentul procurorului general

Procurorul general Alex Florenţa a declarat săptămâna trecută că o serie de incidente care ar putea părea disparate sunt, în realitate, elemente ale unei strategii bine puse la punct, menită să afecteze stabilitatea României și a altor state din estul Europei.

„Reamintim cu această ocazie situaţia din 2024 a cetăţeanului columbian, arestat pentru că pătrunsese în România sub coordonarea unei persoane certe din Rusia cu intenţia de a arunca în aer obiective situate în proximitatea unui complex din judeţul Ilfov, unde se afla un depozit de deşeuri degenerabile, precum şi două sonde de extracţie a petrolului şi o staţie de măsurare a gazelor naturale”, a spus Florenţa într-o conferință de presă în care a prezentat dosarul lui Călin Georgescu.

Acest caz nu este singular, a mai spus procurorul general. Scenarii asemănătoare s-au înregistrat în aceeași perioadă și în alte țări est-europene, unde atacurile s-au soldat cu daune reale aduse infrastructurii critice.

„De remarcat faptul că situaţii similare se regăsesc în aceeaşi perioadă şi în alte state din estul Europei, când din nou atât în Praga, în Cehia, cât şi în Polonia, atunci acele acţiuni având rezultatul scontat, producând un atac asupra unor infrastructuri de multe ori critice şi în toate acestea sunt implicate tot cetăţenii columbieni”, a spus procurorul general.

Potrivit anchetei, există dovezi clare că aceste acțiuni nu sunt spontane sau izolate, ci parte a unei coordonări externe bine organizate. Suspecții implicați ar fi fost recrutați din America de Sud și trimiși să desfășoare operațiuni destabilizatoare în mai multe țări europene.

„Ceea ce ne arată din investigaţiile efectuate, faptul că în spatele acestor atacuri coordonate, destabilizatoare la nivelul ordinii publice interne, se află o coordonare din partea unui actor statal străin şi cu coordonarea directă a acestor persoane politice angrenate şi angajate în special din zona Americii de Sud, pătrunderea în ţările din estul Europei şi derularea acestui tip de atac”, a explicat procurorul general tabloul mai larg privind războiul hibrid dus împotriva țărilor din flancul estic al Europei, unde metodele clasice de atac sunt înlocuite de tactici subversive, sabotaje și manipulare a ordinii publice.