UE afirmă că ar putea primi noi membri până în 2030 și a lăudat progresele făcute de Moldova, Muntenegru, Albania și Ucraina

Comisia Europeană a declarat marți că UE ar putea primi noi membri încă din 2030, lăudând Muntenegru, Albania, Ucraina și Moldova pentru progresele înregistrate în ceea ce privește reformele necesare pentru aderarea la blocul comunitar, scrie Reuters.

Comisia a criticat, în schimbe, Serbia pentru încetinirea procesului de reformă. De asemenea, Comisia a acuzat Georgia de „grave regrese democratice” și a declarat că fosta republică sovietică este considerată acum o țară candidată „doar cu numele”.

„Extinderea Uniunii este în interesul nostru”, a declarat jurnaliștilor de la Bruxelles șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, în cadrul prezentării raportului anual al Comisiei privind eforturile potențialilor membri de a adera la blocul comunitar.

„Aderarea la Uniunea Europeană rămâne un proces echitabil, dificil și bazat pe merite. Dar acum, aderarea unor noi țări la Uniunea Europeană până în 2030 este un obiectiv realist”, a spus Kallas.

Anterior, comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a declarat că Muntenegru, o țară balcanică cu aproximativ 600.000 de locuitori, era cea mai avansată dintre țările candidate pe calea aderării.

Kos, care supraveghează activitatea executivului UE cu potențialii membri viitori, a lăudat și Albania pentru ceea ce a numit „progresul fără precedent”, în timp ce Moldova, care se învecinează cu Ucraina, a avansat și ea cu „viteză accelerată”, în ciuda presiunilor.

Ucraina a avansat în mod similar în demersul său de aderare la UE, în ciuda provocărilor reprezentate de invazia Rusiei și de blocarea de către Ungaria a progresului formal în negocierile de aderare.

„Ucraina și-a demonstrat angajamentul față de calea către UE, avansând în reformele cheie”, a spus Kos. „Va fi esențial să se mențină acest impuls și să se prevină orice risc de regres, în special (în ceea ce privește) combaterea corupției.”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat raportul, declarând pe X: „Ne așteptăm ca UE să ia măsuri decisive pentru a depăși toate obstacolele artificiale în calea unei Europe puternice și unite.”

Zelenski a declarat ulterior că ar dori ca Ucraina să adere la UE înainte de 2030, dar acest lucru este foarte puțin probabil, având în vedere amploarea reformelor pe care țările candidate trebuie să le pună în aplicare, precum și reticența statelor membre existente în ceea ce privește admiterea unei națiuni sărace, devastate de război, cu aproape 40 de milioane de locuitori.

În raportul său anual, Comisia Europeană a afirmat că Ucraina ar trebui să înregistreze progrese suplimentare în ceea ce privește statul de drept.

Oficialii UE și-au exprimat anterior îngrijorarea cu privire la măsurile luate în iulie pentru a stabili un control mai mare al procurorului general al Ucrainei, o persoană numită politic, asupra biroului anticorupție al țării și asupra unei unități specializate de urmărire penală.

Protestele rare din timpul războiului au determinat conducerea Ucrainei să schimbe rapid cursul, dar episodul a atras atenția partenerilor Ucrainei.

„Tendințele negative recente, inclusiv presiunea asupra agențiilor specializate în combaterea corupției și asupra societății civile, trebuie inversate în mod decisiv”, a afirmat Comisia.

Comisia și-a rezervat cele mai dure critici pentru Georgia, odată cea mai pro-occidentală națiune din fosta Uniune Sovietică, acuzând guvernul acesteia de subminarea statului de drept și de impunerea „restricțiilor severe asupra drepturilor fundamentale”.

„Având în vedere regresul continuu al Georgiei în ceea ce privește principiile fundamentale de la (raportul de anul trecut), Comisia consideră că Georgia este o țară candidată doar cu numele”, a declarat Kos.

Partidul de guvernământ Georgian Dream, acuzat de critici de o derivă către autoritarism și o politică externă mai pro-rusă, a înghețat negocierile de aderare la UE și a acuzat Bruxelles-ul că complotează o revoluție în Georgia, ceea ce UE neagă cu tărie.

Săptămâna trecută, președintele parlamentului Georgiei, care este un membru de rang înalt al partidului de guvernământ, a declarat că se încearcă interzicerea celor trei mari partide de opoziție din țară pentru că reprezintă o amenințare la adresa „ordinii constituționale”.