Tunisia ar putea renunța la Islam ca religie de stat în noua sa Constituție, o premieră în țările arabe/ Scopul este de a include și alte religii în societate, dar și de a combate partidul de inspirație islamistă Renașterea

În noua constituție a Tunisiei, Islamul ar putea să nu mai figureze ca „religie de stat”, ci ca „religie a națiunii”. Scopul este de a include și alte religii în societatea tunisiană și de a combate partidul de inspirație islamistă Ennahdha (Renașterea). Cu toate acestea, islamul va rămâne religia dominantă în această țară din Maghreb, transmite cnews.fr.

Climat tensionat în Tunisia. Președintele tunisian, Kais Saied, a confirmat marți, 21 iunie, că islamul nu va fi inclus ca „religie de stat” în noua Constituție pe care o va supune unui referendum pe 25 iulie. Aceasta este o situație fără precedent în țările arabe.

„În următoarea constituție a Tunisiei, nu vom vorbi de un stat a cărui religie este islamul, ci (de apartenența Tunisiei) la o Ummah (națiune) a cărei religie este Islamul. Ummah și statul sunt două lucruri diferite”, a declarat președintele tunisian jurnaliștilor pe aeroportul din Tunis.

Luni, Kais Saied a primit un proiect al noii Constituții, pe care trebuie să îl valideze înainte de a-l supune unui referendum pe 25 iulie, prima aniversare a loviturii de stat prin care a preluat toate puterile.

Sadok Belaïd, avocatul care conduce comisia însărcinată cu elaborarea acestui text, a declarat într-un interviu acordat AFP, la 6 iunie, că va prezenta președintelui un proiect de cartă epurat de orice referire la islam, pentru a combate partidele de inspirație islamistă precum Ennahdha, ceea ce a provocat o dezbatere aprinsă în țară.

Primul articol al actualei Constituții, adoptată cu mare fast în 2014, la trei ani după căderea dictaturii lui Zine El Abidine ben Ali, stipulează, la fel ca și cea din 1959, că Tunisia „este un stat liber, independent și suveran, că islamul este religia sa, limba arabă este limba sa, iar Republica este regimul său”.

În preambulul său, Constituția din 2014 face referire la „apartenența culturală și civilizațională (a poporului tunisian) la Umma arabă și islamică” și la „identitatea arabă și islamică” a acestuia.

Noua Constituție urmează să înlocuiască Constituția din 2014, care instituise un sistem hibrid care a fost o sursă de conflicte recurente între puterea executivă și cea legislativă.

Opoziția și organizațiile de apărare a drepturilor omului îl acuză pe președintele tunisian că încearcă să facă să treacă un text făcut pe măsură pentru el.

Întrebat marți despre natura sistemului de guvernare care urmează să fie introdus prin noua constituție, Kais Saied a ridicat din umeri.

„Nu contează dacă este vorba de un sistem prezidențial sau parlamentar. Ceea ce contează este ca poporul să aibă suveranitate. În rest, este vorba de funcții, nu de puteri”, a spus el.

„Există funcția legislativă, funcția executivă și funcția judiciară și o separare între ele”, a adăugat el.

sursa foto: Pexels