G4Media.ro

Totul despre moțiunea de cenzură: ultimele calcule și negocieri politice care ar…

Totul despre moțiunea de cenzură: ultimele calcule și negocieri politice care ar putea duce la anticipate pentru prima oară în istorie

Parlamentul dezbate și votează azi, de la ora 12.00, moţiunea de cenzură intitulată „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, semnată de 208 parlamentari PSD și UDMR după ce Guvernul Orban şi-a angajat răspunderea pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Dacă trece, moțiunea de cenzură va deschide drumul către alegerile anticipate – o premieră în istoria post-decembristă. Anticipatele au fost cerute în mod repetat de președintele Klaus Iohannis, în ciuda reticenței inițiale a premierului Orban, pentru a schimba majoritatea din Parlament și a demara reformele sistemice.

PSD și UDMR au împreună 232 de voturi, cu unul mai puțin decât necesarul de 233 pentru a dărâma guvernul. De unde pot veni voturi suplimentare?

Pro România. Liderul Partidului, Victor Ponta, a dat de înțeles marți seară, printr-o postare pe Facebook, că ar putea vota moțiunea alături de PSD. Ponta și oamenii săi au negociat cu PSD și urmează să ia o decizie azi, la ora 10.00, la ședința conducerii partidului. Pentru Pro România, păstrarea actualului sistem de vot la locale – un tur la primari și vot direct pentru președinții de Consilii Județene – înseamnă dispariția oricărei șanse de a rupe serios din PSD la locale. În aceste condiții, Pro România va avea nevoie de o alianță tocmai cu PSD pentru a-și asigura locuri în consiliile locale și județene, dar și în viitorul Parlament, așa că e posibil ca la moțiune consemnul în Pro România să fie ”liber la vot după conștiința fiecărui parlamentar”, dacă negocierile cu PSD au decurs bine. Dacă PSD nu le garantează însă alianța pentru viitoarele alegeri, e posibil ca parlamentarii Pro România să voteze împotriva moțiunii.

ALDE și PMP. Cele două partide au primit de la PNL zeci de posturi de conducere în administrația locală și centrală și, până acum, s-au dovedit parteneri loiali la guvernare. În plus, pentru fiecare dintre ele anticipatele, combinate cu alegeri locale într-un singur tur, ar aduce pericolul ieșirii din Parlament, așa că e puțin probabil să voteze moțiunea.

USR. Partidul condus de Dan Barna are nevoie de alegeri locale în două tururi pentru a-și crește baza de putere în local. În plus, USR e dezavantajat de anticipate în acest moment din cauza lipsei unui narativ puternic de campanie, așa că e puțin probabil ca vreun parlamentar USR să voteze moțiunea. Excepție fac cei doi parlamentari excluși din partid, Adrian Dohotaru și Oana Bazgan, care la moțiunea de cenzură împotriva guvernului Dăncilă au făcut jocul PSD.

Minoritățile naționale. PSD a dovedit de-a lungul timpului că poate atrage o parte dintre deputații minorităților, nefiind exclus ca la moțiune unii dintre cei 17 să voteze pentru căderea guvernului.

Rămâne neclar un singur lucru: cum îi va convinge Marcel Ciolacu să voteze moțiunea care deschide drumul anticipatelor pe parlamentarii care și-ar pierde privilegiile personale precum pensia specială și orice șansă de a fi reales în parlament.

Ce se întâmplă dacă moțiunea trece și guvernul Orban pică? Dacă guvernul Orban e demis prin moțiune, proiectul de lege pentru alegerea primarilor în două tururi e respins. Odată ce guvernul ar fi demis, nu va putea emite ordonanțe și ordonanțe de urgență, ceea ce înseamnă că va fi imposibil de adoptat o OUG pentru alegeri locale în două tururi. În plus, guvernul Orban a renunțat marți la proiectul de OUG pentru alegerea președinților de Consilii Județene prin negocieri între consilierii județeni, ceea ce înseamnă că, dacă moțiunea trece, baronii locali din PSD și PNL sunt marii câștigători, securizându-și posturile prin menținerea status quo-ului.

Anticipatele pot fi declanșate dacă două propuneri de guvern pică în Parlament la vot în termen de 60 de zile de la căderea guvernului Orban. Dorința președintelui Iohannis și a PNL este de a organiza anticipatele – în eventualitatea declanșării lor – cât mai aproape de data alegerilor locale, astfel încât cele două campanii să se suprapună cât mai mult posibil.

Odată anticipatele declanșate și formată o nouă majoritate parlamentară – cel mai probabil în jurul PNL, după cum arată sondajele – viitorul Parlament și viitorul Guvern vor putea gestiona chestiunea majorării pensiilor cu 40% fără presiunea alegerilor.

Foto: Ludovic Orban (InquamPhotos / George Călin)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

8 comentarii

  1. Articol corect, asa stau lucrurile. Vom vedea cum se desfasoara evenimentele, pentru ca si trecerea motiunii nu garanteaza deloc anticipatele, este adevarat totusi ca deschid usa. Nu cred ca psd vrea anticipate, si vom vedea asta cat de curand prin tergiversarea lucrurilor.
    Imi pare foarte rau ca guvernul Orban nu a dat si ordonanta prin care statul isi achita partea din contract la Banca Raiffesen pentru Locuinte, parte pe care nu si-a mai achitat-o din 2015, de pe vremea ordinarului de ponta, caruia-i doresc sa-si rupa gatul la alegeri, la fel ca intregului psd.

  2. @Gabriela Constantinescu
    Dacă se ajunge la anticipate, pericolul mortal pentru USR PLUS este să nu îşi poată legaliza alianţa, în timp util pentru a avea liste comune. Motivul este cvasi-certitudinea torpilării acţiunii necesare în Justiţie, prin cereri de intervenţie răuvoitoare, aşa cum s-a întâmplat la constituirea partidului lui Cioloş. În opraţiunile de torpilare, vechea coaliţie USL = PSD + PNL va lucra la turaţie maximă, aşa cum a lucrat şi acum, la convenirea anticipatelor cu alegeri locale într-un singur tur.

    USR şi PLUS trebuie să înţeleagă odată pentru totdeauna că PNL este adversarul lor şi aliatul PSD în tot ce face.

    Foarte posibil ca, dacă alianţa nu va putea fi înregistrată în timp util, partidele USR şi PLUS să se vadă nevoite să negocieze constituirea unor liste comune, dar înregistrate legal ca simple liste USR; altminteri, dacă partidele vor merge separat la alegeri, PLUS va rata cu siguranţă intrarea în Parlament, neatingând pragul minim de 5% la alegeri.

    • USR editia Dan Barna nu ne intereseaza oricum.

    • Întru totul de acord. Cele două hidoșenii de partide, pdl și psd, căci despre ele este vorba, susținute de la spate de niște sforari ai sistemului, tocmai acest lucru îl încearcă, păstrarea sistemului așa cum este, fără alte intruziuni, menite ale strica jocurile. Drept dovadă, și-au dat mâna. În declarații sunt foarte războinici, la ceas de taină, se înțeleg foarte bine. În spatele ușilor închise, atât psdeul, cât și pdl-ul, se înțeleg de minune. Atâta timp cât mai există ciolan de jumulit, scopul scuză mijloacele. pdl+psd=aacelași rahat urât mirositor, generator de pagube pentru această țară!

    • Si analiza ta e partial corecta, permite-mi sa ma indoiesc insa de nick-ul pe care ti l-ai ales, si nici de ceea ce scrii referitor la PNL, vazut ca inamicul de moarte al USR-PLUS. Cele doua partide aveau timp inca din mai 2019 sa inceapa sa lucreze la alianta lor in mod serios, astfel incat pana azi sa fie gata. Faptul ca PLUS a avut dificultati in a se inscrie, datorita contestatiilor unora si altora, nu inseamna ca asa i s-ar fi intamplat si aliantei, si oricum asta nu era un motiv sa nu se apuce zdravan de treaba pentru a termina lucrurile. Altul e motivul, si-o sti foarte bine : efectiv concurenta interna intre cele doua partide lalaieste foarte neconstructiv procesul, si intra in criza de timp.
      Vad ca toata media se intrece sa sustina in draci ca e blat, dom’ne, stim noi, intre psd si PNL, intre Orban si Ciolacu, sa ajunga la anticipate. Eu nu cred asta, si punct.
      Daca azi se duce pe copca guvernul Orban, si se intra intr-adevar in logica de alegeri, de aceasta data anticipate, atunci sa inceapa temeinic si asa cum trebuie intreaga atmosfera din 2019, cand era foarte clar cine e dusmanul – psd-ul nemernic si corupt. Odata debarcata dancila, si veniti liberalii, lumea a uitat de psd, mesajul tau imi arata clar acest lucru, indicand ca inamic al aliantei 2020 PNL-ul. Te inseli, si baga-ti mintile in cap, niciodata in tara asta dusmanul n-a fost altcineva decat pcr-fsn-pdsr-psd, DESPRE CE VORBIM???
      Asadar, sa inceapa cantecul ce l-am auzit tot anul trecut : m… draknea, m…psd!

  3. O stire care intereseaza oamenii de rand

    Salariu minim la nivel european a intrat în discuția Comisiei Europene, luna trecută, deschizând o serie de consultări pe această temă.

    Perioada de consultare pentru introducerea unui salariu minim la nivel european a început în ianuarie 2020 şi va dura aproximativ şase săptămâni. Rezultatele urmând să se concretizeze într-o propunere ce va fi prezentată în vara acestui an şi încorporată într-un plan de acţiune care va fi publicat în 2021, susţine Mihaela Mitroi, partener, Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România.

    „Condiţiile echitabile de muncă sunt centrul unei economii de piaţă funcţionale. Cetăţenii se aşteaptă ca Uniunea Europeană să le ofere niveluri ridicate de bunăstare, în timp ce economia se îndreaptă către modele de creştere mai ecologice şi mai digitalizate. Veniturile adecvate sunt esenţiale pentru asigurarea condiţiilor de muncă echitabile şi a nivelului de trai decent pentru angajaţii europeni. Pentru a răspunde acestei provocări, la nivelul Uniunii Europene (UE), vor avea loc în perioada următoare discuţii între Comisia Europeană (CE), mediul de afaceri şi sindicate pentru a introduce un salariu minim şi echitabil pentru toţi angajaţii din UE. Perioada de consultare a început deja în ianuarie 2020 şi va dura aproximativ şase săptămâni. Rezultatele urmează să se concretizeze într-o propunere care va fi prezentată în vara acestui an şi încorporată într-un plan de acţiune ce va fi publicat în 2021”, spune Mihaela Mitroi, preluată de Agerpres.
    Formula de calcul

    Ea menţionează că această propunere are scopul de a stabili o formulă de calcul a salariului minim la nivel european şi nu va reprezenta o sumă anume, întrucât diferenţele între salariile minime actuale în statele membre UE sunt considerabile. Mai exact, salariul minim va fi stabilit într-un mod transparent şi previzibil, în conformitate cu practicile naţionale şi respectând autonomia partenerilor sociali.

    „După cum se ştie, în România, salariul minim se situează mult sub media salariilor statelor membre. Dacă ne uităm la datele Eurostat, la 1 iulie 2019, salariile minime lunare variau considerabil între statele membre, de la 286 euro în Bulgaria, la 2.071 euro în Luxemburg, media europeană fiind de 932 euro. Important de menţionat este că pentru statele membre UE, care nu se află în zona euro, precum Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi România, nivelul salariilor minime este influenţat de cursurile de schimb utilizate pentru a converti moneda naţională la euro. Îngrijorător pentru România este şi proporţia angajaţilor care câştigă salariul minim. Datele prezentate de CE ne arată că ponderea lucrătorilor care câştigă salariul minim în UE este estimată la niveluri care variază de la sub 5% (de exemplu, în Malta, Belgia, Cehia) până la aproximativ 25% (în România). Observăm, astfel, că ocupăm ultima poziţie în rândul statelor membre în ceea ce priveşte proporţia angajaţilor care au fost plătiţi cu salariul minim la nivel naţional”, arată Mihaela Mitroi.

    Conform reprezentantului EY, se urmăreşte, astfel, stabilirea unui cadru pentru determinarea salariului minim la nivel european. Mai exact, se are în vedere calcularea acestuia la aproximativ 60% din salariul mediu din statele membre.
    Salariul minim european, în România

    Datele Institutului Naţional de Statistică din noiembrie 2019 ne arătau că, în România, salariul mediu net era de aproximativ 3.200 de lei, în timp ce salariul minim pe economie era de 1.160 de lei, acesta din urmă reprezentând 36% din salariul mediu. În acest context, pentru a ajunge la 60% din salariul mediu net, salariul minim ar trebui să urce cu 760 de lei, ajungând la 1.920 lei net.

    Potrivit, însă, prevederilor legale, în 2020, salariul minim brut pe economie este stabilit la 2.230 lei, ceea ce ar însemna un salariu net de 1.346 lei. Legea bugetului stabileşte un salariu mediu brut de 5.429 lei, adică 3.176 lei net. În acest context, pentru a ajunge la 60% din salariul mediu net, salariul minim ar trebui să urce cu 559 lei, ajungând la 1.905 lei net, afirmă Mihaela Mitroi, care precizează că în această analiză nu a luat în calcul salariul diferenţiat.

    • Nu ne intereseaza polologhia ta de articol, cara-te!

    • @EMINESCU
      Întrucât nu există nicio legătură între ce scrii tu şi tema articolului la care ţi-ai postat opinia, rezultă că legătura dintre sulă şi prefectură este PSD-ul cu care tu vei vota. Dar asta nu este deloc o noutate, ci pur şi simplu tu perseverezi în a te băga în seamă, ca orice supozitor stăruitor.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.