G4Media.ro

Topul țărilor care cumpără online: Danemarca, Suedia și Olanda în fruntea clasamentului/…

Magazin supermarket, sursa Pexels.com

Topul țărilor care cumpără online: Danemarca, Suedia și Olanda în fruntea clasamentului/ România și Bulgaria, pe ultimele locuri

Deşi cumpărăturile online continuă să crească la nivelul UE, doar 22% dintre bulgari şi 23% dintre români au făcut achiziţii online în 2019, faţă de o medie de 60% înregistrată în Uniunea Europeană (UE), arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citat de Agerpres.

În 2019, campionii achiziţiilor online din UE au fost locuitorii din Danemarca (84%), Suedia (82%), Olanda (81%), Germania (79%) şi Finlanda (73%).

La polul opus, cu cel mai redus procent, s-au situat Bulgaria (22%) şi România (23%). Totuşi, procentul românilor care fac cumpărături online a crescut constant, de la 2% în 2009 la 20% în 2018 şi 23% în 2019.

La nivelul UE, 60% dintre persoanele cu vârste între 16 şi 74 de ani au făcut achiziţii online în 2019, faţă de 56% în 2018. Comparativ cu 2009, procentul celor care fac cumpărături online aproape s-a dublat, de la 32% la 60%. Cea mai mare creştere în ultimii zece ani s-a înregistrat în Estonia, unde procentul celor care fac cumpărături online a urcat cu 51 de puncte procentuale, de la 17% în 2009 la 68% în 2019.

Pe fondul creşterii folosirii internetului şi a îmbunătăţirii standardelor de securitate, consumatorii din UE apreciază posibilitatea de a face cumpărături oricând, oriunde, având acces la o gamă largă de produse şi putând compara cu uşurinţă preţurile. În timpul actualei pandemii de coronavirus (Covid-19), în condiţiile în care magazinele sunt închise şi consumatorii sunt afectaţi de restricţii, comerţul electronic ar urma să crească şi mai mult, se arată în comunicatul Eurostat.

Deşi procentul bărbaţilor care fac cumpărături online este uşor mai ridicat decât cel al femeilor, în perioada 2009 – 2019 procentul celor care achiziţionează online a crescut mai mult în rândul femeilor, respectiv de la 29% în 2009 la 59% în 2019. În rândul bărbaţilor, majorarea a fost de la 35% în 2009 la 61% în 2019

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

5 comentarii

  1. Procentele astea sunt din numarul total de cetateni?

    Daca da, e aiurea.

    Daca fac cumparaturi de mancare online (sa zicem la hipermarket), pai iau pentru toata casa, in care se presupune ca stau mai multi oameni, nu? Deci nu numai eu – care am facut la propriu comanda – am luat online, ci toti.

    Daca iau un storcator de fructe, la fel, se presupune ca se servesc de el alti inca 2-3, nu? Sau cati membri o avea familia aia, ma rog.

    La fel cu o masina de spalat si asa mai departe.

    • @Andrei:
      Dar ce te faci cand esti un biet tablagiu si te pune comandantul sa cumperi pt toata sectia de Politie !

      PS. Acum sa te vad ! :))))

  2. Pe langa asta, eu ma intreb cum de sunt atatia oameni in Romania care NU platesc cu cardul la magazin, desi salariul le este livrat pe card.

    Deci intra banii electronic in ziua de salariu => omul se duce la ATM sa-i „materializeze” => plateste cash in hipermarket, desi are POS-ul in fata lui si costul este zero. Retardism mai mare nu cred ca exista.

    De ce se scot bani de la ATM, asta inteleg; sunt multe situatii in care nu se poate plati decat cash. Dar la hipermarket, zau daca inteleg. Ca sa nu mai zic ca astfel se da nastere la eternele „aveti 3 lei sa va dau eu 5?” (miloaga asta din partea vanzatorilor numai in RO am intalnit-o, va jur)

    • Foarte multi oameni cumpara mai mult cand platesc cu cardul, ca nu simt fizic cheltuiala.
      De aia se feresc de card si stau cu banii numarati.

  3. @Andrei:
    Dar ce te faci cand esti un biet tablagiu si te pune comandantul sa cumperi pt toata sectia de Politie !

    PS. Acum sa te vad ! :))))