The Financial Times: Ucraina și susținătorii ei au nevoie de o cale credibilă către victorie / Armata ucraineană trebuie deja să-și drămuiască muniția / UE și SUA au dificultăți în a adopta noi pachete de ajutor militar

Ucraina intră în noul an cu o penurie de muniție, bani și sprijin diplomatic. Și mai există încă o deficiență gravă, care constituie substratul acestor lipsuri cruciale. Nici Ucraina și nici susținătorii ei occidentali nu mai dețin o teorie convingătoare a victoriei. Și dacă nu vor fi capabili să formuleze una, declinul sprijinului occidental pentru Ucraina va continua, scrie The Financial Times, citată de Rador Radio România.

Actuala situație e într-un contrast izbitor cu optimismul de la începutul acestui an. La vremea aceea Kievul și susținătorii lui aveau o viziune clară cu privire la cum poate fi obținută victoria. Ucraina urma să pornească în ofensivă în primăvară și vară, avea să străpungă liniile rusești și să amenințe Crimeea. Pacifiștii sperau că o astfel de situație va forța Moscova la negocieri în termeni acceptabili pentru Kiev. Războinicii vorbeau de extinderea luptelor în Crimeea și provocarea prăbușirii lui Vladimir Putin.

Însă contraofensiva a eșuat – și nici pacifiștii, nici războinicii n-au mai apucat să-și vadă teoria victoriei pusă în practică.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Intrând în 2024, perspectiva e mult mai sumbră. Armata ucraineană trebuie deja să-și drămuiască muniția. UE și SUA au deopotrivă dificultăți în a adopta noi pachete de ajutor militar. Liderii vestici obișnuiau să-i promită Ucrainei sprijin „atât timp cât va fi nevoie”. Însă Joe Biden a luat recent decizia de rău augur de a-și revizui limbajul: „atât timp cât vom putea”.

Lipsită de noi fonduri, Ucraina și-ar putea vedea poziția pe câmpul de luptă deteriorându-se rapid. Putin a început deja să trâmbițeze de la Moscova că Ucraina va intra în colaps fără sprijin extern.
Teama ar trebui să fie acum aceea că, dacă 2023 a fost anul contraofensivei ucrainene, 2024 va fi anul revenirii Rusiei în ofensivă. Cele mai pesimiste scenarii prevăd că, dacă ajutorul vestic va fi sistat, Ucraina va întâmpina probleme grave până în vară.

Probabilitatea cea mai mare e în continuare aceea că se va conveni asupra unui nou ajutor vestic pentru Ucraina. Ceea ce ar trebui să fie suficient pentru a menține forțele lui Putin pe loc, dacă ar pleca în ofensivă. Dar chiar și dacă războiul ar rămâne în continuare în stare de remiză în 2024, timpul tot de partea lui Putin ar putea fi. Și Moscova și Kievul pot vedea acum că sprijinul occidental pentru Ucraina e fragil. Și chiar dacă pierderile Rusiei au fost groaznice – serviciile secrete americane estimează 315.000 soldați uciși sau răniți -, și Ucraina a suferit pierderi grele. Iar populația ei nu depășește 40 de milioane, comparativ cu cele peste 140 ale Rusiei.

Politica internă – mai presus de orice perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024 – e factorul care influențează preponderent opoziția americană față de reînnoirea ajutorului pentru Ucraina. Însă acum, după eșecul contraofensivei, există și scepticism autentic privind perspectivele Ucrainei. Dacă țara și susținătorii ei vor să câștige dezbaterea cu argumentul că trebuie făcut orice este necesar, ei vor trebui totuși să definească acel „orice”.

În lipsa unei teorii credibile a victoriei, presiunea asupra Ucrainei pentru a negocia cu Rusia va crește. Și ucrainenii poate că ar cădea la învoială – poate chiar și dacă ar presupune concesii teritoriale -, dar numai dacă ar avea vreun pic de încredere că Rusia va respecta acordul. Or ucrainenii pot invoca o lungă listă de acorduri pe care Putin le-a semnat și apoi le-a încălcat. Ei consideră că orice fel de încetare a focului va fi pur și simplu folosită de Rusia pentru a se reînarma.

O alternativă la un acord formal între Rusia și Ucraina ar putea fi înghețarea de facto a conflictului. În acest scenariu Ucraina ar trece într-o poziție preponderent defensivă și ar opri orice alte înaintări ale Rusiei. Luptele nu ar urma să înceteze cu totul niciodată – dar s-ar diminua.

O situație intermediară – undeva între conflict înghețat și un tratat formal de pace – ar fi un armistițiu. Cele două tabere ar conveni doar că ostilitățile încetează, fără a soluționa nici una dintre problemele politice de substrat. Modelul ar fi aici finalul Războiului din Coreea și scindarea peninsulei în Nord și Sud.

Modelul sud-coreean ne-ar îndrepta totodată spre o posibilă nouă teorie a victoriei pentru Ucraina. Odată ce luptele au încetat în peninsulă, sud-coreenii s-au putut concentra pe reconstrucția economică – cu un succes enorm.

Esențial e că Ucraina are în continuare acces la Marea Neagră și controlează portul Odesa. A primit totodată și undă verde pentru începerea negocierilor de aderare la UE – care ar trebui complementată cu mai multă asistență financiară și tehnică pentru a începe procesul de reconstrucție economică.

Până și unii dintre cei mai înflăcărați susținători occidentali ai Ucrainei vorbesc acum despre necesitatea ca Kievul să accepte un conflict înghețat și să proclame victoria. „Trebuie să inversăm discursul și să afirmăm că Putin a eșuat”, spune un fost demnitar american.

Este cu siguranță adevărat că în acest conflict Rusia s-a descurcat cu mult mai prost – și Ucraina cu mult mai bine – decât îndrăzneau să spere cei mai mulți analiști în februarie 2022, când a început invazia deplină. Rușii au suferit o înfrângere umilitoare în bătălia pentru Kiev. Putin a sacrificat sute de mii de vieți pentru câștiguri teritoriale minore. Iar Rusia – pentru prima oară după multe secole – nu mai are practic nici un aliat pe continentul european.

Ucraina, din contră, se bucură acum de sprijin și respect pe plan internațional cum n-a mai cunoscut vreodată. Țara a și plătit un preț teribil pentru acest război. Însă statutul ei de țară independentă – cu mândria unei culturi și identități proprii – nu va mai fi șters niciodată. În marea anvergură a istoriei, aceasta chiar este o victorie care contează cu adevărat.

Sursa: The Financial Times/ Rador Radio România/ Traducere: Andrei Suba