Terapia AI devine realitate: „Văd un viitor în chatboţii testaţi ştiinţific şi dezvoltaţi în scopuri de sănătate mintală”

Cercetătorii de la Universitatea Dartmouth din Statele Unite au pus la punct o interfaţă de inteligenţă artificială (AI) generativă pentru psihoterapie, care se doreşte o alternativă la aplicaţiile nereglementate, ale căror pericole îi îngrijorează pe profesioniştii din sectorul sănătăţii mintale, informează AFP.

„Chiar dacă am înmulţi de zece ori numărul profesioniştilor, tot nu ar fi suficient” pentru a satisface cererea actuală de sprijin psihologic, a declarat Nick Jacobson. „Aşadar, avem nevoie de ceva diferit pentru a răspunde acestei cereri”, a adăugat el, transmite Agerpres.

Acest profesor de la universitatea americană Darmouth College se gândeşte la Therabot, asistentul său AI dezvoltat cu multă răbdare alături de colegii săi de aproape şase ani.

Spre deosebire de multe start-upuri care au lansat deja pe piaţă aplicaţii proprii de terapie AI, aceşti cercetători nu vor să se grăbească. Pentru Michael Heinz, psihiatru şi copilot al proiectului, „este vorba despre ani mai degrabă decât despre luni” înainte de o lansare online a lui Therabot.

„Trebuie încă să cercetăm terenul siguranţei, să avem cu adevărat o înţelegere sigură asupra funcţionării acestor lucruri înainte de a putea să le lansăm”, a declarat el.

Pentru dezvoltarea noii interfeţe, cercetătorii americani au utilizat mai întâi transcrieri ale consultaţiilor, apoi înregistrări video de pregătire, însă au ajuns „într-un impas”, îşi aminteşte Nick Jacobson, psiholog de profesie.

Au decis apoi să introducă, manual, simulări ale unor conversaţii, pentru a acoperi cât mai mult posibil câmpul de cercetare şi pentru a se asigura de calitatea răspunsurilor.

La sfârşitul lunii martie, cercetătorii de la Dartmouth College au publicat primul studiu clinic de acest gen, care arată că Therabot ameliorează starea pacienţilor suferind de anxietate, depresie şi tulburări de comportament alimentar în raport cu cei care nu au beneficiat de serviciile acestui asistent AI.

Ei lucrează deja la un nou studiu clinic, care va compara de această dată efectele asistentului AI cu cele ale terapiilor clasice.

„Eu văd un viitor în chatboţii testaţi ştiinţific (…) şi dezvoltaţi în scopuri de sănătate mintală”, a declarat Vaile Wright, responsabilă cu inovaţia în cadrul Asociaţiei Americane de Psihologie.

Dar, cu excepţia lui Therabot, care nu este deocamdată comercializat, „nu există un produs precum acesta pe piaţă”, a precizat ea. „Unele dintre produsele disponibile nici măcar nu sunt elaborate de către experţi”.

Herbert Bay, patronul platformei Earkick, care numără peste 100.000 de utilizatori, din care majoritatea se află în Statele Unite, refuză eticheta lipită altor start-upuri şi dă asigurări că terapeutul său AI, denumit Panda, este „super sigur”.

„Ceea ce s-a petrecut cu Character AI nu ar putea să ni se întâmple nouă”, susţine acest antreprenor, referindu-se la sinuciderea în octombrie 2024 a unui tânăr utilizator de 14 ani al aplicaţiei menţionate. Mama tânărului a pus sub semnul întrebării rolul jucat de acel chatbot în gestul fiului ei.

Sănătatea mintală online se află, în teorie, sub autoritatea Agenţiei pentru alimente şi medicamente (FDA) din Statele Unite. „FDA nu certifică aplicaţiile de AI”, a precizat agenţia americană, conform căreia „terapiile digitale au potenţialul de a ameliora accesul pacienţilor” la sprijinul oferit pentru sănătatea mintală.

„Pentru a obţine profit”

Platforma Earkick, care realizează în prezent un studiu clinic, potrivit lui Herbert Bay, a implementat alerte în caz de criză sau de idei suicidare, reperate de modelul său AI într-o conversaţie.

„Cazurile foarte grave nu sunt potrivite pentru un asistent AI. Noi suntem aici pentru sprijinirea pacienţilor în viaţa de zi cu zi”.

„Să îi telefonezi terapeutului la ora 02:00 noaptea pur şi simplu nu este posibil”, a explicat Herbert Bay, în timp ce un chatbot este disponibil în permanenţă.

Afectat de tulburare de stres posttraumatic, pacientul Darren a dialogat cu ChatGPT, care, spre deosebire de Earkick şi Therabot, nu a fost conceput în mod specific ca un instrument de sănătate mintală. „Am impresia că asta funcţionează bine pentru mine”, a spus el, deşi speră să poată să înceapă în curând şedinţe cu un terapeut uman. „L-aş recomanda persoanelor care suferă de anxietate şi se află în dificultate”, a mai spus el.

„Dacă această tehnologie poate fi utilizată în siguranţă sub supravegherea unui profesionist, atunci văd în asta un mare potenţial”, a declarat Darlene King, de la Asociaţia Americană de Psihiatrie, ştiind că aplicaţiile aflate în circulaţie nu sunt utilizate sub controlul unui referent.

În situaţia actuală, a adăugat ea, „înainte să putem să susţinem AI generativă pentru terapie, va trebui să răspundem la multe întrebări, aflate încă în suspans, despre beneficii şi riscuri”.

„Aceste produse sunt dezvoltate pentru a obţine profit”, a spus Vaile Wright, iar modelele AI încearcă aşadar „să îi ţină pe utilizatori pe platformă cât mai mult timp posibil (…), spunându-le exact lucrurile pe care ei vor să le audă”. Este un fenomen în faţa căruia copii sunt încă şi mai vulnerabili, a insistat ea.

Michael Heinz şi Nick Jacobson doresc să creeze o entitate cu scop non-lucrativ în jurul Therabot pentru a evita astfel de posibile abateri şi pentru a face serviciul accesibil pentru oameni, „chiar dacă unii nu pot să plătească”. „Uneori, aceştia sunt cei care au cel mai mult nevoie de ajutor”, a concluzionat Michael Heinz.