Temeri crescânde privind amplificarea traficului de persoane de-a lungul rutelor de exil ale refugiaților din Ucraina

După ce peste 4,9 milioane de ucraineni au fugit din țara lor, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați și ONG-urile avertizează cu privire la rețelele criminale care ar putea încerca să exploateze vulnerabilitatea persoanelor strămutate, în special a femeilor.

Analiză Le Monde, preluată de Rador:

În primele zile ale războiului din Ucraina, profitând de haosul care domnea la punctul de frontieră Sighetu Marmaţiei (nord-vestul României), un şofer, condamnat în trecut pentru trafic de fiinţe umane, a fost arestat de poliție în timp ce încerca să ia cu el în mașină două tinere confuze.

Mai recent, într-una din taberele de primire din nordul României, un (alt) bărbat a promis unui grup de trei fete că le duce în Italia pentru un viitor mai bun, înainte ca intențiile lui criminale să fie demascate de personalul de acolo.

Uneori, sub masca înșelătoare a unor buni samariteni, traficanții și proxeneții operează în jurul Ucrainei. La o lună și jumătate de la începutul conflictului, temerile legate de un posibil boom al traficului de ființe umane de-a lungul rutelor de exil a alertat ONG-urile umanitare și instituțiile internaționale care monitorizează migrația.

Luni, 18 aprilie, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) a anunțat că peste 4,9 milioane de ucraineni au fugit din țara lor de la începutul conflictului.

Pe 12 aprilie, UNHCR a anunțat într-un comunicat de presă că este „în alertă, avertizând refugiații în legătură cu riscurile prezentate de prădători și de rețelele criminale care ar putea încerca să le exploateze vulnerabilitatea sau să-i ademenească cu promisiuni de transport gratuit, locuințe, angajare sau alte forme de asistenţă”.

Similare sunt și pozițiile recente adoptate de Consiliul Europei și UNICEF, care insistă asupra faptului că peste 90% dintre refugiații care au părăsit Ucraina sunt femei și copii.

„Această criză este excepțională, din cauza amplorii deplasărilor într-un răstimp foarte scurt”, notează Jeanne Berger, șefa programelor de urgență pentru ONG Care International. ”Aceste femei, foarte vulnerabile, au trecut printr-o evacuare foarte complicată, în plină iarnă, cu foarte puține bunuri la ele. Departe de cei dragi, ele sunt acum nu doar la cheremul rețelelor criminale organizate preexistente, ci și în vizorul infractorilor individuali”.

„Multe femei izolate în București”

Când războiul a izbucnit, pe 24 februarie, haosul de la punctele de frontieră a fost în beneficiul traficanților. Primele cazuri de cazare oferite în schimbul unor relații sexuale au ajuns în atenția asociațiilor prezente la fața locului. „Au profitat de haos, s-au implicat în impulsul solidarităţii”, mărturiseşte Thomas Hackl, coordonatorul ONG-ului Caritas din România, cu sediul la Satu Mare. ”Acum, reglementarea la punctele de frontieră este mult mai bună. Dar problema s-a mutat pe traseul exilului ucrainenilor, spre marile orașe din țările vecine”.

Observatorii sunt de acord că se poate vorbi despre o problemă în doi timpi: prima etapă a fost favorizată de confuzia din primele zile, care a favorizat răpirile scăpate de sub orice control și sancțiune, iar în a doua etapă, spectrul traficului planează peste țările de tranzit și de destinație. În special operațiunile din spatele ușilor închise ale caselor gazdelor rău intenționate.

„Unele femei primite în anumite familii vor oferi treptat servicii – îngrijirea casei, a grădinii, pregătirea meselor, o mână la restaurantul familiei, de exemplu – care se vor transforma în muncă forțată. Este un fenomen foarte greu vizibil și cuantificabil, uneori o formă de zonă gri, între „o mână de ajutor” și sclavie”, subliniază Geneviève Colas, coordonatorul colectivului Împreună împotriva traficului de persoane al asociației Secours Catholique. În mediul rural, utilizarea acestei forțe de muncă ieftine pentru munca agricolă este cea care trezește vigilența asociațiilor umanitare.

„La o lună după ce și-au găsit refugiu în apartamente închiriate de la persoane fizice, uneori la prețuri prohibitive, multe femei ucrainene se trezesc izolate, pierdute, sărace la București”, observă Thomas Hackl, de la Caritas. În săptămâna 4 -11 aprilie, un stoc de 400 de kilograme de alimente oferite în regim de urgență într-un centru de primire al asociației s-a epuizat în doar două zile. Potrivit lui Hackl, acest tip de dificultate s-ar putea accentua pe măsură ce conflictul continuă: „Printre exilați se află acum oameni care nu au familii în străinătate, nicio bază, nicio destinație în minte… Vor fi și mai fragili”.

Ramificații ale rețelelor până în Germania

Adaptarea rețelelor de prostituție este monitorizată cu mare atenție. „Grupurile infracționale ucrainene sunt recunoscute pentru activitatea lor în filiere numite „sex tours”, prostituție ”mobilă”, susținută prin site-uri web prezente în special în Germania, dar și în Franța”, explică Bénédicte Lavaud-Legendre, avocat la Universitatea din Bordeaux, specialist în trafic de persoane. ”Situația actuală ridică problema viitorului acestor grupări infracționale ucrainene, care, la rândul lor, au fost nevoite să părăsească teritoriul național. Aceste rețele s-ar putea reorganiza în străinătate pentru a-și putea continua activitățile”.

O constatare împărtășită și de Morgane Nicot, expert în trafic de persoane în cadrul Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC): „Înainte de conflict, Ucraina era una dintre țările cele mai afectate de exploatare și muncă forțată, cu ramificații în țările vecine, până în Germania sau Spania. Alți actori centrali ai criminalității organizate, precum grupurile balcanice, de obicei implicate în exploatarea victimelor din propria lor comunitate, ar putea beneficia, în lunile și anii ce vin, de suferința exilaților”.

La sediul din Viena al UNODC sunt programate în zilele următoare două reuniuni internaționale pe acest subiect, fiind invitați anchetatori și reprezentanți ai ONG-urilor. Printre indiciile culese de la poliția locală, agenția ONU evidențiază cazuri de răpiri care vizează refugiați ucraineni angajați în restaurantele din Republica Cehă de către grupări criminale locale.

Pe lângă situația disperată a refugiaților ucraineni, suscită îngrijorare și soarta rezidenților străini din Ucraina, care uneori nici nu au documente legale. Aici se încadrează cetățenii ruși care se opun războiului și regimului lui Vladimir Putin, care se pierd și ei pe drumul periculos al exilului.

Traducerea Rador: Ruxandra Lambru / Foto: Pexels / Timur Weber