SURSE: O nouă rezoluție pregătită de Parlamentul European legată de Schengen cere în premieră ”acțiuni” la Curtea de Justiție a UE după veto-ul Austriei

Un proiect de rezoluție al Parlamentului European venit ca urmare a petiției depuse de ONG-ul Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, consultat de G4Media, arată că respingerea aderării României la Schengen este ”discriminatorie” și cere ”acțiuni” la Curtea de Justiție a UE după veto-ul Austriei.

Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, condusă de Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și fost președinte al Autorității UE de Reglementare în domeniul Energiei (ACER), a depus în martie în plenul Comisiei de petiții din Parlamentul European o petiție prin care cere intervenția juridică a instituției în procesul de aderare a României la Schengen.

Proiectul de rezoluție, asupra căruia toate grupurile politice din Parlamentul European au ajuns la un acord, potrivit surselor G4Media, urmează să fie adoptat de Comisia de petiții și apoi de plenul Parlamentului.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Parlamentul European a mai adoptat patru rezoluții prin care cere aderarea României și Bulgariei la Schengen. Rezoluțiile PE nu au forță juridică, dar reprezintă un instrument de presiune politică.

Cu toate acestea, Parlamentul European nu a mai cerut până acum o acțiune formală la CJUE în chestiunea Schengen.

Iată cele mai importante pasaje din proiectul de rezoluție consultat de G4Media:

– Subliniază necesitatea de a analiza acțiunile actuale și potențialele acțiuni viitoare în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene

– a avut ca rezultat refuzul aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, fără a prezenta nicio justificare juridică legată de criteriile de aderare; consideră că acest rezultat a fost motivat de campaniile politice interne naționale, mai degrabă decât de criteriile reale de aderare;

– Constată cu profundă îngrijorare că cetățenii români și bulgari s-au simțit discriminați din cauza acestui rezultat și invită Comisia Europeană să ia în considerare analizarea posibilelor încălcări ale Tratatului privind Uniunea Europeană în condițiile în care aderarea Croației la spațiul Schengen a fost aprobată, iar aderarea României și Bulgariei nu a fost aprobată; constată cu îngrijorare că refuzul de a extinde spațiul Schengen la România și Bulgaria are un efect devastator asupra sprijinului public față de UE;

– îndeamnă Consiliul UE să își îndeplinească obligațiile de cooperare loială reglementate de articolul 13 din TUE în relația sa cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European și să își exprime buna credință de a acționa cu privire la aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen; consideră că refuzul de a accepta România și Bulgaria în spațiul Schengen conduce la o încălcare a Cartei drepturilor fundamentale a UE în ceea ce privește dreptul la demnitate al cetățenilor (articolul 1), libertatea și securitatea (articolul 6), egalitatea (articolul 20), protecția mediului (articolul 37), libertatea de circulație (articolul 45);

– solicită Consiliului să respecte articolul 4 alineatul (2) din Tratatul de aderare a României și Bulgariei la UE și să exprime fără întârziere și cel târziu până la sfârșitul anului 2023 un vot pozitiv privind aderarea și aplicarea integrală a acquis-ului Schengen celor două țări, exclusiv pe baza îndeplinirii criteriilor Schengen de către aceste două state membre ale UE;

– Solicită Consiliului să ia act de faptul că daunele colaterale și ireparabile, cum ar fi cele produse de creșterea emisiilor de CO2 generate de milioanele de vehicule pe an care așteaptă ore în șir la controalele de frontieră, sunt în contrast cu obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii;

– Regretă și subliniază cu profundă îngrijorare că decizia negativă privind aderarea României și Bulgariei la Schengen este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv de propaganda rusă, în detrimentul obiectivelor de politică externă ale UE; subliniază că o astfel de decizie, deși nu se bazează pe criterii legale solide și aplicabile, subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernanță în țările terțe, inclusiv în țările în curs de aderare;

– invită Comisia să estimeze pierderile financiare și câștigurile ratate, precum și daunele de mediu suferite de România și Bulgaria, precum și de Uniune în ansamblu, începând din 2011, din cauza neaderării României și Bulgariei la spațiul Schengen; consideră că Comisia ar trebui să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare suferite de Bulgaria și România din cauza refuzului negativ și nejustificat de aderare la spațiul Schengen, luând în considerare pierderile financiare începând cu iunie 2011;

– Solicită tuturor statelor membre să își îndeplinească obligația de cooperare loială cu România și Bulgaria cu ocazia aderării acestor două state membre la Spațiul Schengen, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din TUE; constată că niciun stat membru nu ar trebui să încalce în mod arbitrar dreptul altor state membre, inclusiv aderarea lor legitimă la Spațiul Schengen, odată ce criteriile sunt îndeplinite

– solicită Președinției spaniole a Consiliului să acorde o prioritate ridicată acestui subiect și să programeze votul în acest sens în 2023; solicită Consiliului să ia măsuri pentru a evita ca puterea de veto să fie folosită în mod abuziv.