Cercetare YouGov: Tinerii europeni nu ar vota pentru ieșirea țării lor din UE. Majoritatea au încredere în democrație

71% dintre tinerii europeni nu ar vota pentru ieșirea țării lor din Uniunea Europeană (UE) dacă ar fi chemaţi la un referendum, 52 la sută s-au identificat ca „europeni”, pe lângă naţionalitatea lor, iar 58% au încredere în democraţie, arată cercetarea „Young Europe 2018 – The Youth Study of TUI Foundation”, realizată de compania YouGov în rândul tinerilor (16 – 26 de ani) din șapte state europene (Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Regatul Unit și Spania), citată de ediția online a Deutsche Welle.

71% dintre tinerii europeni au răspuns că nu ar vota pentru ieșirea țării lor din UE, ceea ce reprezintă o creştere de 10% faţă de anul 2017, creștere care poate fi explicată şi prin efectele Brexitului, potrivit cercetătorului Marcus Spittler de la Centrul pentru Studii Sociologice „WZB” din Berlin, implicat în realizarea cercetării YouGov. „Tinerii au votat şi înainte împotriva Brexitului, iar, acum, ei văd cât de prost merg negocierile între UE şi Marea Britanie”, explică cercetătorul Marcus Spittler, specializat în studierea populismului, democraţiei şi tineretului. El crede și că preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, joacă un rol important în această poziționare: „Are o viziune pro-europeană şi spune lucruri pozitive despre UE, altfel decât populiştii care sunt împotriva Uniunii Europene.”.

Tinerii care au participat la sondaj văd Uniunea Europeană, în primul rând, ca pe o alianţă economică (73%), iar politica graniţelor deschise şi libertatea de a călători şi lucra oriunde în UE este pe locul doi (69%), urmată de importanţa ca alianţă care garantează pacea în Europa (63%).

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Cercetătorul Marcus Spittler crede că susţinere mai pronunţată pentru proiectul european – care a crescut cel mai mult în rândurile francezilor – nu este prea stabilă și a amintit de primul tur de scrutin al alegerilor din Franţa în 2017, când mulţi tineri au sprijinit candidaţii populişti de stânga şi de dreapta. În schimb, faptul că tot mai mulţi tineri sprijină UE în prezent reflectă importanţa unui mesaj pozitiv legat de UE și că ar putea fi o lecţie şi pentru alţi politicieni europeni.

Cercetarea reflectă că peste jumătate dintre tinerii chestionaţi (52%) s-au identificat ca „europeni”, pe lângă naţionalitatea lor, o creştere de 7% faţă de anul precedent, iar pentru doar 34% contează exclusiv identitatea naţională (faţă de 42% în anul precedent). Cu toate acestea, în ciuda identificării cu Europa, doar 34% dintre tineri au încredere în instituţiile UE.

Tinerii vor să vadă schimbări în ţările lor: doar 17% consideră că sistemul politic funcţionează aşa cum ar trebui, în timp ce 45% simt că este nevoie de reforme, iar 28% cred că singura soluţie este reprezentată de o schimbare radicală. „Oamenii se implică mai mult în politică şi democraţie în general, dar asta nu înseamnă că sunt mulţumiţi de felul cum funcţionează”, mai spune cercetătorul Marcus Spittler.

Tinerii europeni și populismul

58% dintre cei chestionaţi spun că au încredere în democraţie și doar 6% ar prefera alt sistem. Înclinaţia spre atitudini populiste reflectată de această cercetare a fost deosebit de mică în Germania (7%) şi cea mai pronunţată în Polonia (23%). Cercetarea a identificat aceste înclinaţii pe baza opiniilor în trei domenii: elitele (enunțul „aşa-zisele elite sunt diferite de popor”), preferinţa pentru o suveranitate „a poporului” (enunțul „politicienii din parlament trebuie să facă ce vrea poporul”) şi credinţa în virtutea şi omogenitatea poporului (enunțul „oamenii simpli împărtăşesc valori şi interese comune”).

Populiştii – fie de dreapta sau de stânga – nu resping neapărat democraţia. Cercetătorul Marcus Spittler reamarcă și faptul că „dacă te întorci la un populist şi la un non-populist, vezi că amândoi ţin foarte mult la democraţie”. Dar acest lucru nu înseamnă că o înţeleg în acelaşi fel. Cei care au tendinţe populiste sunt şi mai sceptici faţă de alţi politicieni şi faţă de instituţii. În jur de 64% dintre cei chestionaţi ar vrea ca deciziile politice să fie luate de experţi, nu de politicieni aleşi. Ei ar putea fi dispuşi să accepte compromiterea rolului partidelor de opoziţie pentru ca procesele decizionale din politică să nu fie îngreunate sau amânate.

Cercetarea „Young Europe 2018 – The Youth Study of TUI Foundation” a fost realizată de compania YouGov pe un eșantion de 6.080 de persoane cu vârste cuprinse între 16 și 26 de ani și care provin din șapte state europene (Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Regatul Unit și Spania).

(Sursa foto: Pixabay.com)