G4Media.ro

Studiu: Persoanele care stau așezate timp de nouă ore și jumătate sau…

Studiu: Persoanele care stau așezate timp de nouă ore și jumătate sau mai mult prezintă un risc crescut de deces/ Cum diminuează activitatea fizică riscul de deces prematur

Reducerea timpului petrecut pe scaun şi practicarea unei activităţi fizice sunt asociate cu un risc mai scăzut de deces prematur în cazul persoanelor de vârstă mijlocie şi a vârstnicilor, potrivit unui nou studiu preluat joi de Press Association, citată de Agerpres.

Cercetarea, publicată în revista BMJ, arată că persoanele care stau aşezate timp de nouă ore şi jumătate sau mai mult în fiecare zi, excluzând timpul pe care îl petrec dormind, prezintă un risc crescut de deces.

Studii precedente au sugerat în mod repetat că sedentarismul este dăunător, în timp ce activitatea fizică este benefică pentru o viaţă lungă şi sănătoasă.

Cercetătorii conduşi de profesorul Ulf Ekelund din cadrul Şcolii norvegiene de ştiinţe sportive cu sediul la Oslo au dus mai departe cercetarea pe acest subiect, analizând studii observaţionale care asociază activitatea fizică şi sedentarismul cu riscul de deces.

În cadrul acestor studii, au fost folosite accelerometre, dispozitive portabile care monitorizează volumul şi intensitatea activităţii pe perioada când o persoană nu doarme, pentru a măsura numărul total de mişcări pe minut (cpm) în intervalul purtării dispozitivului.

Intensitatea activităţii fizice a fost clasificată în „uşoară”, „moderată” sau „energică”, după care cercetătorii au estimat timpul petrecut pentru fiecare dintre aceste categorii.

În categoria activităţi de intensitate uşoară au fost incluse mersul lent sau sarcini gospodăreşti uşoare precum gătitul sau spălatul vaselor.

Activităţile de intensitate moderată includ: mersul alert, a da cu aspiratorul sau a tăia gazonul, în timp ce activitatea energică se referă la jogging, la cărarea greutăţilor sau la săpat.

Studiul a inclus datele din opt cercetări de înaltă calitate referitoare la 36.383 de adulţi cu vârste peste 40 de ani (vârsta medie a fost de 62 de ani).

Nivelurile de activitate au fost împărţite în patru, de la cea mai puţin activă la cea mai activă, iar participanţii au fost monitorizaţi pe o perioadă medie de 5,8 ani.

În perioada de monitorizare ulterioară, 2.149 (5,9%) dintre participanţi au decedat.

După ce au luat în considerate şi potenţiali factori de influenţă, cercetătorii au descoperit că orice nivel de activitate fizică, indiferent de intensitate, este asociat cu un risc de deces în mod substanţial mai scăzut.

Numărul deceselor a scăzut brusc odată cu creşterea activităţii totale până la nivelul de 300 cpm.

O scădere similară a numărului de decese a fost înregistrată odată cu creşterea duratei de activitate fizică uşoară până la nivelul de 300 de minute (cinci ore) zilnic şi a celei de intensitate moderată de până la circa 24 de minute zilnic.

Cea mai mare reducere a riscului de deces (circa 60-70%) s-a înregistrat între primul nivel (cel mai puţin activ) şi cel de-al patrulea nivel (cel mai activ), cu aproximativ de cinci ori mai multe decese în rândul persoanelor inactive în comparaţie cu cei mai activi.

Cercetătorii spun că studiul întăreşte concluzia conform căreia orice activitate fizică este benefică şi poate fi uşor realizată de către largi segmente de populaţie.

În schimb, persoanele care petrec nouă ore şi jumătate sau mai mult în fiecare zi în mod sedentar prezintă un risc de deces semnificativ mai ridicat din punct de vedere statistic.

Cercetătorii mai precizează că studiile au fost realizate în Statele Unite şi Europa occidentală, pe adulţi cu vârste de peste 40 de ani şi e posibil ca rezultatele să nu se aplice persoanelor din alte regiuni sau persoanelor mai tinere.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

6 comentarii

  1. Studiile astea zici ca sunt facute pentru burghezie. Logic ca voi sta mai mult de 9 ore jumate jos ca doar trebuie sa mananc, nu?

    Nu mai bine folositi voi banii aia ca sa gasiti o solutie sa nu mai murim chiar daca stam jos asa mult?

  2. Fiți amabili, dar între o broască țestoasă şi un iepure cine trăieşte mai mult? Doar atât vă rog să-mi răspundeți.

  3. Ati putea va rog frumos sa scrieti si un titlu – „Persoanele care respira prezinta un risc crescut de deces” – nu de alta, dar nimeni nu scapa cu viata….

  4. O fi traind țestoasa mai mult, Insa iepurele are o viața mult mai plină. Haha
    Asa ca, mai bine activ, cu mai putin somn si o viața (poate) mai scurta cu 5-6 ani, Insa plină de activitate, decât o viața plictisitoare plină doar de somn, leneveala si 8-9 ore la birou.

    • Sigur ca e mai bine sa nu stai 8-9 ore la birou, daca te plateste tati sa umbli activ pe coclauri si sa ai party dupa party, asa, pentru o viata lipsita de plictiseala, desigur ca poti sa nu te „plictisesti” ca „fraierii” la birou. Dar nu toti suntem asa norocosi sa avem un tati plin de bani si punga larga asa ca trebuie sa lucram 8-9 ore la birou si sa dormim ca sa ne revenim dupa multa plictiseala in viata.