A murit „Pepe” Mujica, fostul președinte al Uruguayului, supranumit „cel mai sărac președinte din lume”

José „Pepe” Mujica, fostul luptător de gherilă care a prezidat Uruguayul între 2010 şi 2015, figură a stângii latino-americane şi critic al consumului excesiv, a murit marţi la vârsta de 89 de ani, relatează AFP.

„Cu profundă tristeţe anunţăm moartea camaradului nostru Pepe Mujica”, a scris pe X actualul preşedinte al Uruguayului, Yamandu Orsi.

Mica ţară sud-americană a decretat trei zile de doliu naţional şi a anunţat un priveghi în Palatul legislativ din capitala Montevideo.

Supranumit „cel mai sărac preşedinte din lume” pentru că şi-a donat aproape toate veniturile prezidenţiale unui program de locuinţe sociale, „Pepe” Mujica a dezvăluit la începutul acestui an că tumoarea sa la esofag, diagnosticată în mai 2024, s-a răspândit şi că organismul său nu mai suportă tratamentul.

„Evident, sunt pe cale să mor. Războinicul îşi merită odihna”, a spus el.

Figură de referinţă a coaliţiei Frente Amplio, care a adus pentru prima dată stânga la putere în 2005 cu Tabaré Vasquez, el a condus campania prezidenţială a lui Yamandu Orsi în noiembrie anul trecut.

„Există ceva dulce, un pic ca un cadou de rămas bun”, în victoria moştenitorului său politic, a declarat el într-un interviu acordat atunci AFP.

O camionetă care transporta trupul decedatului a părăsit casa sa spre sfârşitul zilei.

Printre suspine, complimente şi uneori câteva reproşuri, uruguayenii au vorbit cu AFP despre fostul lor preşedinte.

„Un om bun, umil, muncitor”, a afirmat Carlos Casal, un pensionar de 71 de ani care asigură că l-a cunoscut.

Rezemat de tejgheaua unui bar din capitală, Walter Larus, un chelner în vârstă de cincizeci de ani, oftează: „Politicieni ca el nu mai apar. Simţea şi trăia la fel ca oamenii obişnuiţi”.

José Mujica a crezut într-o lume mai bună, a subliniat premierul socialist spaniol Pedro Sanchez.

„Toată America Latină este în doliu”, a adăugat fostul preşedinte bolivian Evo Morales.

În Columbia, preşedintele de stânga Gustavo Petro, şi el fost luptător de gherilă, a salutat un „mare revoluţionar”.

Tot la stânga, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a lăudat o „măreţie umană (care) a depăşit frontierele”, iar omoloaga sa mexicană Claudia Sheinbaum un „exemplu pentru America Latină şi întreaga lume”, prin înţelepciunea şi simplitatea sa.

Mujica a atins o popularitate fără precedent pentru un lider al acestei ţări cu 3,4 milioane de locuitori, situată între Brazilia şi Argentina.

Fără cravată, el a ţinut un discurs răsunător împotriva consumerismului la Rio de Janeiro, în 2012, la Conferinţa Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă.

În anul următor, la Adunarea Generală a ONU de la New York, el a atacat jefuirea resurselor Pământului şi pe „zeul piaţă”.

José Mujica şi-a revendicat rădăcinile ţărăneşti. El şi soţia sa, Lucia Topolansky, fostă vicepreşedintă şi fostă luptătoare de gherilă, primeau oaspeţi în modesta lor fermă de la periferia oraşului Montevideo, pe care a refuzat să o abandoneze în timpul preşedinţiei sale.

Discursul său spontan, direct şi adesea polemic s-a soldat cu critici şi greşeli din partea sa.

În anii 1960, José Mujica a fost unul dintre fondatorii mişcării de gherilă urbană de extremă stânga, Mişcarea de Eliberare Naţională Tupamaros (MLN). Rănit de gloanţe în 1970, a fost închis pe toată durata dictaturii (1973-1985) şi torturat.

După eliberarea sa în 1985, a intrat în politică şi în 1989 a fondat Mişcarea de Participare Populară (MPP), stâlp al Frente Amplio, pe care a condus-o până la moarte.

Fostul luptător de gherilă, care a ocupat şi funcţiile de deputat, senator şi ministru, a răsturnat convenţiile în timpul mandatului său prezidenţial, promovând măsuri progresiste pentru America Latină, cum ar fi legalizarea canabisului, o premieră mondială în 2013, precum şi avortul şi căsătoria între persoane de acelaşi sex.