Apel pentru salvarea patrimoniului din Băile Govora / Primarul orașului, tatăl judecătorului Bogdan Mateescu, a făcut poliție politică în perioada comunistă, potrivit CNSAS

Arhitecți, asociații culturale și ONG-uri din domeniul patrimoniului, al dezvoltării durabile, urbanismului și conservării naturii au publicat un apel pentru salvarea patrimoniului din Băile Govora,  care se află într-o fază “avansată de degradare și de expunere la riscuri”.

Apelul, publicat pe site-ul StudioGovora, acuză faptul că “de 14 ani se tergiversează clasarea unor obiective ca Monumente Istorice la Băile Govora”.

Potrivit sursei citate, în 2011, Ministerul Culturii a avizat Planul Urbanistic General al stațiunii, cu condiția ca patru obiective să fie clasate ca Monumente Istorice: Ansamblul Parcului Balnear, Pavilionul de Băi, Hotelul Ștefănescu și o casă tradițională de pe strada Tudor Vladimirescu. “Au trecut 14 ani și autoritățile locale – primăria și Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea (DJC Vâlcea) – nu au luat măsurile prevăzute de lege pentru a clasa aceste patru situri de o valoare unică pentru patrimoniul balnear din România ca Monumente Istorice. Autoritățile locale nu s-au mobilizat nici după demersurile de la sfârșitul anului 2024 și primăvara anului 2025, realizate de Ministerul Culturii și de Institutul Național al Patrimoniului (INP), care s-a interesat de stadiul clasărilor și și-a oferit sprijinul de specialitate”.

Apelul avertizează că “primarul stațiunii Băile Govora, Mihai Mateescu, a declarat într-un interviu pentru Radio România Actualități, difuzat pe data de 10 noiembrie, că intenționează să acționeze în instanță pentru a anula solicitarea de clasare. Această intenție este în coerență cu cei 14 ani în care primăria nu a acționat pentru clasarea celor patru situri”.

Cine este primarul din Govora: a făcut poliție politică în perioada comunistă, potrivit CNSAS, și este tatăl judecătorului Bogdan Mateescu

Mihai Mateescu, primarul PNL din Băile Govora (Vâlcea) a trecut în 2024 de la PNL la PSD, partid din partea căruia a câștigat alegerile locale din 9 iunie.

Mihai Mateescu este tatăl judecătorului Bogdan Mateescu și e acuzat de abuz în serviciu într-un dosar pe care procurorul general Alex Florența l-a mutat la Parchetul General în 2023.

Mihai Mateescu a fost declarat de CNSAS în 2001 drept persoană care a desfășurat acțiuni de poliție politică în perioada comunistă, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial. În martie 2024, CNSAS a menținut decizia, potrivit presei locale.

Mihai Mateescu este acuzat de procurori că, în calitate de primar, s-ar fi împroprietărit ilegal cu un teren aflat în centrul stațiunii Băile Govora. Mai exact, e vorba despre un teren de 240 de metri pătrați în parcul din centrul orașului, despre care procurorii susțin că a fost retrocedat și dezmembrat ilegal.

Acest dosar a fost instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea, iar procurorul general a dispus mutarea dosarului pentru a nu exista suspiciuni legate de imparțialitatea magistraților, dat fiind că Bogdan Mateescu este chiar președintele Tribunalului Vâlcea.

Potrivit surselor Antena3, ar exista înregistrări în care un primar amenință o funcționară din subordine iar fiul edilului, judecător și fost președinte al CSM, încearcă să cumpere tăcerea femeii oferindu-i un post mai bine remunerat, după cum reiese din înregistrări al căror conținut a fost difuzat de Antena 3 CNN:

„Ce vreau să-ţi spun…unde e ideea…Nu am făcut nimic, m-a văzut tare supărat Bogdan ieri şi m-a întrebat: – Ai probleme? Şi i-am spus: N-am! Dar am strâns documentele şi o să vezi…stare civilă şi tot, ca să fac acţiune la Parchet împotriva ta şi a lui Cosmin. Ca să ştii! N-am făcut-o că mi se înmoaie mâna…”
„Ba mai mult, am un raport, adică 2 rapoarte, făcute de domnul secretar, care constituie muniţie! MUNIŢIE! Şi fii atentă, bă, ţi-o spun: nu le-am dat curs! Am zis că nu mi se pare normal. Că ea, e unde e ea, în arealul ei, e treaba ei..mă gândesc la copii. Copii pe care i-am iubit şi-i iubesc, cu cea mai mare sinceritate. Da, n-am dat curs! Dar aceste lucruri s-au strâns!”
„Eu ţi-am spus: mie să-mi spui clar ce ai de gând să faci! Dacă vom continua…dar pe coordonatele pe care le impun eu, nu altcineva. Da? Pentru că trebuie să vorbim, pecuniar sau cine ştie ce se va întâmpla cu ce n-ai făcut! (…) Eu îţi spun că nu e în regulă ce s-a întâmplat, eu am nişte documente aici care te incriminează, Mari…e vorba de aceea de…sărbătorile astea…Te incriminează..te incriminează…Eu pot să spun, le-am strâns acolo, pot să dau drumul, pot să nu dau drumul!”

Cine este judecătorul Bogdan Mateescu

Bogdan Mateescu a fost propunerea inițială a PNL pentru Ministerul Justiției în 2023, dar postul a fost ocupat în cele din urmă de Alina Gorghiu. Mateescu a fost președintele CSM.

În prezent, Bogdan Mateescu (44 de ani), este detașat ca secretar general la Ministerul Justiției și blochează și un post la Inspecția Judiciară.

Mateescu, care a a fost cercetat într-un dosar penal clasat între timp, a refuzat să demisioneze din magistratură pentru a ocupa funcția de secretar general la ministerul Justiției.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis candidatura lui Mateescu pentru șefia Tribunalului Vâlcea. El este și acum președintele acestui tribunal, dar nu își exercită funcția, pentru că este detașat secretar general la Ministerul Justiției.

De notat că în 2024, înainte de a deveni secretar general la Ministerul Justiției, Mateescu a lăsat șefia Tribunalului Vâlcea pentru un post de inspector la Inspecția Judiciară.

Acum, el are blocat acest post la Inspecția Judiciară cât timp lucrează ca secretar general la Ministerul Justiției.

Pe 15 martie 2024, Parchetul General a clasat dosarul care îi viza pe judecătorul Bogdan Mateescu și pe tatăl său, reales primar în Băile Govora din partea PSD după ce a migrat de la PNL. Judecătorul Bogdan Mateescu a fost luat în calcul de PNL pentru a ocupa funcția de ministru al Justiției în 2023.

Judecătorul Bogdan Mateescu a criticat în repetate rânduri activitatea Inspecției Judiciare și a CSM în perioada când consiliul era condus de Lia Savonea și a cerut, alături de alți membri ai Consiliului, demisia șefului IJ, Lucian Netejoru. Inspecția Judiciară demarase în respectiva perioadă numeroase controale la DNA și a cerut sancționarea mai multor procurori anticorupție, dar și a fostei șefe Laura Codruța Kovesi, informează Europa Liberă.

Deși a pornit de pe o platformă ”reformistă”, Bogdan Mateescu a ajuns să susțină inițiativele Liei Savonea. De exemplu, voturile lui Bogdan Mateescu în trei acțiuni disciplinare au înclinat balanța pentru excluderea judecătorului Cristi Danileț. Ulterior, Cristi Danileț a câștigat trei procese cu CSM și a revenit în magistratură. Între timp, Dănileț s-a pensionat.

Citește și:

• Bogdan Mateescu, secretar general la Ministerul Justiției, îl ironizează pe Nicușor Dan: „Președintele țării a facut o analiză amplă, timp de câteva zile, finalizată cu o concluzie extrem de complexă: e o problemă mare! Wow, mare! Cine se aștepta… Ce analiză! Ce concluzie!”
• EXCLUSIV Dublu standard la Inspecția Judiciară: Se autosesizează față de o judecătoare care și-a comentat pe rețele propria decizie judecătorească, dar ignoră magistrații care fac politică sau au derapaje împotriva minorităților sexuale
• Dosarul tatălui judecătorului Bogdan Mateescu, la Parchetul General / Din calitatea de primar al Băilor Govora, Mihai Mateescu ar fi amenințat o funcționară, iar fiul i-ar fi propus femeii o funcție bine remunerată, conform Antena 3
• EXCLUSIV Judecătorul Bogdan Mateescu, un apropiat al Liei Savonea, vrea un nou mandat de președinte al Tribunalului Vâlcea, deși e detașat secretar general la Ministerul Justiției și are un post blocat și la Inspecția Judiciară / A fost cercetat într-un dosar penal împreună cu tatăl său, primar PSD-PNL la Govora, dar cazul a fost clasat

Apelul privind declanșarea procedurii de clasare a patru obiective de patrimoniu din Băile Govora, mai jos

“Adresat:

Ministrului Culturii, Demeter András,

Ministerului Culturii,

Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea,

Primăriei orașului Băile Govora,

Instituțiilor și organizațiilor implicate în protejarea patrimoniului cultural național,

Comunității din Băile Govora

Publicului larg

Noi, specialiști și organizații din domeniul patrimoniului, al dezvoltării durabile, urbanismului și conservării naturii, transmitem public un semnal de alarmă și solicităm Ministerului Culturii și autorităților responsabile să acționeze imediat, conform legislației în vigoare, pentru protejarea patrimoniului cultural din Băile Govora, care a ajuns într-o fază atât de avansată de degradare și de expunere la riscuri, încât considerăm că suntem în al 12-lea ceas.

Orașul Băile Govora este unul dintre cele mai vechi și mai reprezentative stațiuni balneare din România, iar comunitatea locală se identifică cu acest patrimoniu, recunoscut ca reper pentru coeziunea socială, turismul balnear și viața culturală a localității.

Dacă nu acționăm acum, împreună, instituții și societate, riscăm să pierdem unele dintre cele mai relevante construcții și amenajări pentru istoria României și pentru identitatea comunității locale din Băile Govora!

De 14 ani se tergiversează clasarea unor obiective ca Monumente Istorice la Băile Govora

În 2011, Ministerul Culturii a avizat Planul Urbanistic General al stațiunii, cu condiția ca patru obiective să fie clasate ca Monumente Istorice: Ansamblul Parcului Balnear, Pavilionul de Băi, Hotelul Ștefănescu și o casă tradițională de pe strada Tudor Vladimirescu. Au trecut 14 ani și autoritățile locale – primăria și Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea (DJC Vâlcea) – nu au luat măsurile prevăzute de lege pentru a clasa aceste patru situri de o valoare unică pentru patrimoniul balnear din România ca Monumente Istorice. Autoritățile locale nu s-au mobilizat nici după demersurile de la sfârșitul anului 2024 și primăvara anului 2025, realizate de Ministerul Culturii și de Institutul Național al Patrimoniului (INP), care s-a interesat de stadiul clasărilor și și-a oferit sprijinul de specialitate.

În aceste condiții, Fundația Pro Patrimonio a sesizat Comisia Națională a Monumentelor Istorice (CNMI), pe data de 18.07.2025, cerând analiza valorii de patrimoniu a unor situri incluse încă din 2010 în Studiul istoric, care a stat la baza Planului Urbanistic General al Băilor Govora și declanșarea procedurilor de clasare pentru aceste situri, conform legii. CNMI a dispus pe 30 iulie 2025 clasarea în regim de urgență a celor 4 imobile, în baza sesizării Fundației Pro Patrimonio. 

Printr-o adresă din 28.08.2025, Direcția Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii a transmis DJC Vâlcea rezoluția Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, iar ulterior INP a informat DJC Vâlcea că susține procedura de clasare. Deși a primit între timp și două adrese de la Fundația Pro Patrimonio, DJC Vâlcea nu a răspuns nimic timp de trei luni. Prima sa reacție a fost pe data de 4 noiembrie 2025, ca reacție la postările de pe Facebook ale Pro Patrimonio și Studiogovora, din data de 3 noiembrie 2025, prin care cele două organizații solicitau aplicarea legii de către DJC Vâlcea. În comunicările sale de pe 4 noiembrie, DJC Vâlcea a susținut că este importantă obținerea acordului proprietarilor pentru succesul procedurii de clasare și că a făcut demersuri în acest sens. 

Subliniem că, potrivit art. 21 din Legea nr. 422/2001,  Direcția Județeană pentru Cultură are obligația de a declanșa procedura de clasare în regim de urgență de îndată ce aceasta a fost solicitată și fără a fi necesar sau obligatoriu acordul proprietarului. Iar în cazul imobilelor publice – Parcul Balnear – sau aparținând cultelor religioase – Hotelul Ștefănescu, DJC poate declanșa procedura de clasare din oficiu, conform Art. 13 din Legea nr. 422/2001.

De asemenea, DJC Vâlcea a susținut că cele patru imobile sunt protejate de lege, deoarece se află în zona de protecție a unor monumente istorice. Subliniem că, potrivit legii, această protecție este ineficientă. Cel mai puternic grad de protecție este asigurat de înscrierea lor rapidă în Lista Monumentelor Istorice. În schimb, orice tergiversare a procedurilor va contribui în continuare la degradarea construcțiilor prin inacțiune sau prin intervenții distructive permise în lipsa statutului de monument istoric.

Primele reacții locale confirmă motivele de îngrijorare 

În ciuda prevederilor clare din lege și a urgenței situației în care se află cele patru obiective, reacția la nivel local este îngrijorătoare și demonstrează creșterea riscului degradării patrimoniului cultural din Băile Govora.

1.     Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea nu a întreprins până acum pașii necesari pentru declanșarea clasării de urgență, deși trecerea timpului agravează starea clădirilor și periclitează iremediabil patrimoniul local. 

Subliniem că Fundația Pro Patrimonio a comunicat oficial încă din vară, atât către CNMI, cât și către Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea (DJC Vâlcea), faptul că este dispusă să ofere sprijinul pentru realizarea documentației necesare pentru clasare, ceea ce ar compensa o eventuală lipsă de resurse de la nivel local. Asociația Studiogovora este de asemenea deschisă să contribuie cu expertiza sa pentru realizarea documentației de clasare. Institutul Național al Patrimoniului și-a exprimat în repetate rânduri disponibilitatea de a oferi asistență de specialitate în vederea asigurării protejării valorilor de patrimoniu, conform atribuțiilor sale legale. 

2.     Primarul stațiunii Băile Govora, Mihai Mateescu, a declarat într-un interviu pentru Radio România Actualități, difuzat pe data de 10 noiembrie, că intenționează să acționeze în instanță pentru a anula solicitarea de clasare. Această intenție este în coerență cu cei 14 ani în care primăria nu a acționat pentru clasarea celor patru situri.

3.     La nivel local, în comunitate și în presa județeană, au început să fie diseminate informații false, zvonuri și calomnii împotriva asociației Studiogovora – care are ca misiune protejarea patrimoniului cultural din stațiune -, a membrilor săi fondatori, a doamnei Irina Iamandescu, Director Monumente Istorice, în cadrul Institutului Național al Patrimoniului, și chiar a Institutului Național al Patrimoniului. Din cum sunt formulate reiese că un rol în promovarea acestor alegații par să îl aibă investitorii care au preluat recent în proprietate una dintre clădirile care fac obiectul solicitării de clasare de urgență – Pavilionul de Băi – și care au demolat în acest an un complex de vile din Băile Govora, într-un mod care ridică o serie de semne de întrebare.

Considerăm că aceste demersuri au rol de intimidare a specialiștilor care se implică în protejarea patrimoniului și pot sugera chiar absența bunelor intenții cu privire la clasarea Pavilionului de Băi, clădire emblematică pentru Băile Govora. Nu este prima oară când asociația Studiogovora este ținta unei campanii de defăimare și calomnie, prin difuzarea de informații false, la nivel județean, pentru a pune presiune asupra membrilor săi.

În aceste condiții, semnatarii acestui Apel Public, solicită:

1. Respectarea dreptului locuitorilor din Băile Govora de a-și păstra identitatea culturală, care le este asigurată doar prin păstrarea siturilor de patrimoniu cultural, de către toți actorii implicați – autorități și actori privați.

2. Declanșarea „de îndată” (*) a procedurilor de clasare în regim de urgență de către Direcția pentru Cultură Vâlcea, a celor patru imobile care fac obiectul deciziei CNMI: Ansamblul Parcului Balnear, Pavilionul de Băi, Hotelul Ștefănescu și o casă tradițională de pe strada Tudor Vladimirescu. (* cf. Legea 422/2001)

3. Respectarea legislației cu privire la protejarea patrimoniului cultural de către toate părțile implicate și în mod special de către: Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea, Primăria și Primarul orașului Băile Govora, proprietarii imobilelor.

4. Implicarea Ministrului Culturii pentru a se asigura că Direcția pentru Cultură Vâlcea acționează conform legii în această speță și informarea publică cu privire la acțiunile întreprinse, în timp real.

5. Consolidarea poziției INP, pentru a verifica activitatea de protejare a patrimoniului cultural. Așa cum se vede din acest caz, INP are un rol strategic în sprijinul Direcțiilor Județene pentru Cultură, ca acestea să-și exercite atribuțiile și să acționeze pentru a proteja patrimoniul cultural.

6. Realizarea unui demers transparent de comunicare și colaborare cu proprietarii celor patru imobile, pentru a-i asigura de faptul că protejarea obiectivelor ca Monumente Istorice nu înseamnă pierderea sau afectarea dreptului la proprietate. Este necesară implicarea lor onestă, de pe poziția de parteneri în acest proces, care, dacă se desfășoară cu profesionalism și conform legii, va crea noi oportunități de dezvoltare pentru ei și pentru comunitate.

7. Colaborarea deschisă cu specialiștii și experții Fundației Pro Patrimonio și ai Studiogovora, pentru a realiza documentația tehnică necesară clasării, conform propunerii acestora, asigurând o reducere substanțială a cheltuielilor pe care ar trebui să le suporte DJC Vâlcea. Cooptarea și a altor actori privați, care pot susține cu fonduri și cu expertiză acest proces, dacă este nevoie.

8. Dezvoltarea unor programe locale, în colaborare între autorități, organizații neguvernamentale, experți în domeniul patrimoniului cultural, mediu de afaceri și cetățeni, pentru a elabora o strategie de dezvoltare pentru Băile Govora, pornind de la resursele  unice – patrimoniul cultural, apele minerale și infrastructura balneară – pe care le are. Doar o astfel de strategie va face Băile Govora atractivă din nou pentru turiști și va reda vitalitate comunității locale. Există bune practici în acest sens, atât în România, cât și în străinătate.

9. Oprirea campaniei de dezinformare, calomnie și defăimare, împotriva asociației Studiogovora, a membrilor săi fondatori, a Irinei Iamandescu, Director Monumente Istorice al Institutului Național al Patrimoniului, precum și a tuturor celor iau atitudine pentru a proteja patrimoniul cultural. Ne exprimăm solidaritatea cu cei care sunt țintele acestei campanii: este o practică cu care mulți ne confruntăm în comunitățile noastre, atunci când demersurile de protejare a patrimoniului deranjează anumite interese private.

Apelul poate fi semnat în continuare, la acest link.”

Asociația Monumentum

Asociația Kogayon

Asociaţia ARA [Arhitectură. Restaurare. Arheologie]

Asociația Front la Dunăre

Asociația Ideilagram

Asociația ARCHÉ

Asociația BAZA. Deschidem orașul

Revista Zeppelin

Asociația LOCUS

Asociația Artis Peritia

Asociația Re:Rise

Asociația Actum

Asociația Laborator Zero Pozitiv

Asociația Inima Olteniei

Asociatia Gene Dobrogene 

Asociatia Arhaic 

Asociatia Petrus Italus Trust

Asociația Vernacular

Asociația Make Better

Asociația WeWilder

Atelier VRAC

Asociatia Unda Verde

Ștefan Bâlici, conf. la Departamentul Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului, UAUIM; președinte al Ordinului Arhitecților din România

Tamina Lolev, arhitectă, Nod Makerspace

Eugen Pănescu, arhitect urbanist

Brîndușa Tudor, arhitectă, Stardust Architects

Anca Majaru, arhitectă

Rucsandra Pop, antropoloagă și artistă

Miruna Găman, manager cultural

Dorothee Hasnaș, arhitectă, președinte Asociația Bucureștiul meu Drag

Marius Vasile, arhitect

Ștefan Ghenciulescu, arhitect

Constantin Goagea, arhitect

Bogdan Suditu, Vicepreședinte al Senatului Universității București

Daniel Mihalcea, consultant de brand, Daniel & Andrew Design Advisory

Oana Chirilă, arhitectă, fondatoare Herculane Project

Rarița Zbranca, curator, cercetător și strateg cultural

Dan Felix Paraschiv, arhitect, Vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România – cultură profesională

Ciprian Plăiașu, Asociația Turism istoric

Cătălina Frâncu, arhitectă

Mihaela Hărmănescu, arhitectă

Cristina Chira, arhitectă

Elena-Maria Cautiș, cercetătoare independentă patrimoniu și sustenabilitate

Tudor Elian, arhitect și curator, UAUIM / Arhiva de Imagine MNȚR

Irina Meliță, arhitectă, vicepreședintă a Ordinului Arhitecților din România Filiala București 

Ștefan Simion, arhitect

Petru Mortu, arhitect

Gruia Bădescu, arhitect, cercetător la Universitatea din Konstanz (Germania) și lector invitat la SNSPA București

Claudia Pamfil, arhitect urbanist, vicepreședinte Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR)

Bogdan Iancu, antropolog, lect. univ SNSPA

Endre Ványolós, arhitect, specialist atestat MC, cadru didactic universitar

Silvia Teodorescu, prim vicepresedinte Human Made Art – Cronicari Digitali

Marius Chivu, scriitor