STUDIU Diferențe de gen în demență: bărbații au un risc de mortalitate cu 24% mai mare, femeile sunt mai predispuse la boală

O cercetare condusă de Duke University School of Medicine arată că pacienții de sex masculin cu demență au rate mai ridicate ale mortalității și o utilizare mai mare a multor servicii medicale, în special a spitalizărilor, comparativ cu pacientele de sex feminin, notează MedicalXpress.

Povara demenței nu este suportată în mod egal de femei și bărbați. Incidența demenței este mai mare în rândul femeilor, iar femeile cu demență pot prezenta un declin mai rapid al cogniției și al funcțiilor executive decât bărbații. De asemenea, unii factori de risc metabolici și cardiovasculari par să fie factori mai puternici pentru incidența demenței la femei decât la bărbați.

Femeile suportă partea cea mai grea a mortalității la nivel populațional din cauza demenței în Statele Unite, cu 72,7 decese ajustate în funcție de vârstă atribuibile demenței la 100.000 de persoane-an, comparativ cu 56,4 la 100.000 pentru bărbați, începând cu anul 2017. Nu este pe deplin înțeles dacă aceste disparități sunt determinate de rate mai ridicate ale mortalității în rândul pacientelor cu demență sau de o incidență mai mare a demenței în rândul femeilor.

Dar în studiul „Sex Differences in Mortality and Health Care Utilization After Dementia Diagnosis”, publicat în JAMA Neurology, cercetătorii au utilizat datele de înscriere în Medicare pentru a înțelege asocierea dintre sex și mortalitate, precum și utilizarea serviciilor medicale după diagnosticul de demență și s-a arătat că bărbații au riscul de mortalitate cu 24% mai mare decât femeile.

Perioada de studiu a fost între 2014 și 2021, cu până la opt ani de urmărire. Cohorta a cuprins 5.721.711 pacienți (3.302.579 femei și 2.419.132 bărbați) cu vârsta de 65 de ani sau mai mult, cu coduri de diagnostic de demență conform Clasificării Internaționale a Maladiilor și cu cel puțin un an de înscriere anterioară în Medicare cu plată pentru servicii. Sexul a fost determinat pe baza datelor de înscriere Medicare derivate din evidențele Administrației pentru Securitate Socială.

Rezultatul principal a fost riscul de mortalitate prin toate cauzele, estimat cu ajutorul regresiei Cox a hazardurilor proporționale. Rezultatele secundare au inclus riscurile spitalizărilor prin toate cauzele, șederile în unități de îngrijire specializată, utilizarea serviciilor de neuroimagistică, fizioterapie sau terapie ocupațională și spitalizările pentru diagnostic de boli neurodegenerative sau tulburări de comportament. Covariatele de ajustare au inclus vârsta, rasa și etnia.

Riscul ajustat de mortalitate a fost cu 24% mai mare la bărbați. Pacientele au avut rate brute mai mici de mortalitate la un an decât pacienții bărbați (21,8% față de 27,2%) și rate mai mici de spitalizări prin toate cauzele (46,9% față de 50,5%).

Hazardul ajustat al decesului asociat cu sexul masculin a fost de 1,24, adică cu 24% mai mare. Hazardul ajustat al spitalizării prin toate cauzele a fost de 1,08, adică cu 8% mai mare. Hazardul de spitalizare pentru diagnostic de boală neurodegenerativă sau tulburare de comportament a fost de 1,46, adică cu 46% mai mare. Hazardul utilizării serviciilor de neuroimagistică a fost cu 4% mai mare, iar șederile la hospice au fost cu 8% mai mari.

Asocierile privind șansa unei șederi într-o unitate de îngrijire specializată și pentru fizioterapie sau terapie ocupațională au fost egale. Bărbații au petrecut cu 8% mai puține zile în hospice și cu 3% mai puține zile în unități de îngrijire specializată.

Autorii concluzionează că diferențele de sex în ceea ce privește mortalitatea la nivel populațional din cauza demenței probabil nu sunt atribuite unei mortalități mai mari după diagnostic, ci mai degrabă unei incidențe crescute a demenței în rândul femeilor.