SONDAJ Servicii publice vs. reduceri de taxe: Ce sunt dispuși europenii să sacrifice? / Aproape jumătate dintre români susțin reducerea taxelor chiar dacă ar fi afectate serviciile publice

Ați plăti impozite mai mari pentru servicii publice mai bune? Sau ați accepta servicii de calitate inferioară în schimbul unor taxe mai mici? Europenii sunt împărțiți, dar mai multe persoane sunt în favoarea reducerii impozitelor, transmite Euronews.

Patru din zece persoane (39%) din UE sunt de acord că „impozitele sunt prea mari și le-ar reduce chiar dacă acest lucru înseamnă servicii publice mai puține sau mai reduse”. Aceste servicii includ asistența medicală, educația și infrastructura publică.

„Dificultățile economice din Europa în acest moment pot explica această deteriorare a sprijinului pentru taxe mai mari”, a declarat Olivier Jacques, profesor asistent la Universitatea din Montreal, pentru Euronews Business.

Pe de altă parte, mai mult de un sfert (27%) dintre persoanele din UE susțin „plata unor taxe mai mari pentru servicii publice mai bune și mai numeroase”.

O proporție similară (26%) dintre respondenți susțin nivelurile actuale ale impozitelor și serviciilor publice. Restul de 8% nu sunt siguri.

Răspunsurile din diferite țări ale UE variază foarte mult. Acestea au fost colectate în cadrul unui sondaj Eurobarometru, realizat în aprilie 2025.

Slovacia (59%), Croația (57%), Estonia (53%) și Slovenia (50%) se află în fruntea listei țărilor în care mulți afirmă că taxele sunt prea mari și ar trebui reduse, chiar și în detrimentul serviciilor publice. Jumătate sau mai mult din populație ar accepta această opțiune în aceste țări.

De asemenea, sprijinul este de 45% sau mai mare în Grecia și România (48%), Polonia (47%) și Belgia, Letonia și Ungaria (45%).

Dr Dimitri Gugushvili, cercetător postdoctoral la Universitatea KU Leuven din Belgia, a explicat că oamenii se opun de obicei creșterii impozitelor dacă nu au încredere în guvern și suspectează că fondurile suplimentare vor fi folosite în mod abuziv de către funcționarii publici.

„Există o diferență masivă în ceea ce privește încrederea în instituțiile publice în Europa, încrederea politică fiind cea mai ridicată în Scandinavia și cea mai scăzută în Europa de Est, în special în Bulgaria și România”, a spus el.

Finlanda (22%), Suedia (24%) și Danemarca (26%) – cele trei țări nordice – prezintă cel mai scăzut sprijin pentru reducerea impozitelor în detrimentul serviciilor publice, doar aproximativ un sfert fiind în favoarea acestora.

Germania (40%), Franța (37%) și Țările de Jos (39%) sunt aproape de media UE.

În general, țările din Europa Centrală și de Est înclină mult mai mult spre reduceri de taxe în detrimentul serviciilor. Țările din Europa de Nord și de Vest sunt mai puțin dispuse să reducă serviciile publice.

„Sprijinul pentru impozitare este mai mare atunci când oamenii percep că serviciile publice pe care le primesc în schimbul impozitelor lor sunt de o calitate superioară sau când mențin un nivel ridicat de încredere în instituțiile guvernamentale”, a declarat Jacques.

El a subliniat că țările în care sprijinul pentru impozitare este mai scăzut par a fi națiuni cu un nivel scăzut de încredere în guvern și un nivel scăzut de satisfacție față de serviciile publice.

Doar 27% dintre respondenții din UE susțin „taxe mai mari pentru servicii publice mai multe sau mai bune”. Spania (42%), Suedia (42%) și Finlanda (40%) conduc în topul susținerii, în timp ce Bulgaria (39%) și Grecia (37%) le urmează îndeaproape.

Acest lucru evidențiază o cerere puternică de creștere a investițiilor în serviciile publice în Europa de Sud, Spania și Grecia fiind în frunte. Italia și Portugalia (ambele cu 31%) manifestă, de asemenea, un sprijin peste medie, reflectând tendințe similare în această regiune.

Cercetările lui Olivier Jacques arată că nivelurile mai ridicate de educație, precum și ideologia de stânga sunt corelate cu un sprijin mai mare pentru impozitare.

„Identificarea de stânga este foarte ridicată în Spania, iar spaniolii au de departe cel mai ridicat sprijin pentru impozitare dintre țările din sudul Europei”, a spus el.

Bulgaria este o situație aberantă în Europa de Est, răspunsurile sugerând că oamenii din această țară doresc servicii mai puternice chiar dacă impozitele cresc.

Cele mai scăzute niveluri sunt observate în Luxemburg (16%), precum și în Letonia, Slovacia și Belgia (toate trei 17%), indicând o rezistență puternică la creșterea taxelor. În Europa Centrală și de Est, sprijinul este în general mai scăzut: Polonia, Ungaria, România, Lituania și Slovenia se încadrează în intervalul 22-23%.

Germania (20%), Austria (20%) și Franța (23%) sunt, de asemenea, printre cele mai puțin favorabile.

În orice caz, a nu susține creșterea impozitelor nu implică neapărat opoziția față de servicii publice mai bune sau îmbunătățite; în schimb, poate reflecta o cerere pentru o mai mare eficiență. Același raționament s-ar putea aplica și celor care susțin reducerea impozitelor.

O parte semnificativă a populației UE, aproximativ un sfert (26%), consideră că atât impozitele, cât și serviciile publice ar trebui să rămână la nivelurile actuale, deși opiniile variază foarte mult între statele membre.

Sprijinul pentru statu quo este cel mai puternic în Luxemburg (47%), Malta (46%) și Danemarca (43%), unde aproape jumătate din populație are această părere.

Sprijinul pentru această opțiune este, de asemenea, peste media UE în Austria (37%), Finlanda (34%), Franța (32%) și Germania (31%), indicând o preferință pentru stabilitate.

Sprijinul este scăzut în Europa de Sud, multe țări situându-se cu mult sub media UE: Grecia (11%), Croația (13%), Italia (18%), Spania (21%) și Portugalia (25%). Acest lucru demonstrează nemulțumirea populației și dorința de schimbare.

Ratele impozitului pe venitul persoanelor fizice diferă foarte mult în Europa, cu cele mai ridicate niveluri în țările nordice și cele mai scăzute în Europa de Est.