G4Media.ro

Șapte concluzii-cheie ale summitului de la București pe securitate la care a…

Șapte concluzii-cheie ale summitului de la București pe securitate la care a participat președintele Biden. România ridică miza în competiția tacită cu Polonia

Marea Neagră devine o zonă tot mai importantă pentru SUA și NATO, iar Rusia și China sunt definite clar drept provocări pentru alianță. Sunt două dintre concluziile summitului virtual al liderilor statelor membre UE și NATO din flancul estic al Europei, găzduit luni de România, la care a participat virtual și președintele Joe Biden. După ce a organizat și în aprilie și trilaterala de securitate cu Polonia și Turcia, la care au fost invitate în premieră Ucraina și Georgia, România se profilează ca un pivot tot mai important al NATO în est. Bucureștiul beneficiază și de relația rece dintre Administrația Biden și Varșovia.

Pentru București, o miză existențială este ca NATO și SUA să trateze în mod egal amenințarea de securitate a Rusiei atât la Marea Baltică, cât și la Marea Neagră. După ce Rusia a anexat Crimeea și a invadat estul Ucrainei, România a intensificat discuțiile politice la Washington pentru a se asigura că Polonia și țările baltice nu primesc un sprijin politic și militar debalansat față de cel asigurat pentru sudul flancului răsăritean al NATO. Pe durata administrației Trump, regimul Kaczynski a avut un tratament aparte la Washington, grație apropierii ideologice.

Acum însă, după cum remarcă și analistul Bartosz Wieliński de la cel mai influent ziar polonez, Gazeta Wyborcza, Polonia fidelă ideologiei conservatoare e mai puțin influentă după instalarea administrației democrate a lui Joe Biden. ”Nu e surprinzător, din moment ce Polonia a abdicat de bunăvoie din rolul de lider regional, că România încearcă să preia acest rol”, scrie politologul citat.

De altfel, summitul de luni al Formatului București 9 face parte dintr-o suită de evenimente politice în care România a fost lider de inițiativă. În aprilie, în plină criză provocată de mișcările masive de trupe ale Rusiei, la București a avut loc trilaterala miniștrilor de externe din România, Polonia și Turcia, la care au fost invitați omologii din Ucraina și Georgia. A fost un tur de forță diplomatic în cel mai fierbinte moment al anului pentru regiunea Mării Negre.

Prin organizarea la București a trilateralei cu Polonia / Turcia și a summitului București 9, evenimente complementare, România arată că vrea să se prezinte ca pivot politic esențial al NATO în regiune. Miza este repoziționarea NATO, cu atenție sporită la Marea Neagră și Rusia.

O Rusie care primește acum răspunsurile politice, diplomatice și militare la cele două evenimente mari pe care le-a provocat în ultima perioadă: masarea fără precedent a trupelor militare în estul Ucrainei și desantul de spioni în tot estul Europei. NATO răspunde acum prin organizarea celui mai mare exercițiu militar comun de după Războiul Rece (28.000 de soldaţi din 26 de state vor exersa pe flancul estic apărarea Alianţei), prin expulzările fără precedent de diplomați/spioni ruși, dar și evenimente politice precum summitul de la București sau viitorul summit NATO de la Bruxelles, din 14 iunie.

Înapoi la summitul B9 de luni. Iată principalele concluzii-cheie ale summitului, încheiat cu Declarația comună a celor 9 șefi de stat:

1. Răspuns politic pentru postura agresivă a Rusiei. Kremlinul și-a încordat mușchii prin mega-exercițiile militare la granița cu Ucraina și a testat politic NATO, să vadă răspunsul politic. Declarația comună a summitului B9 arată un răspuns politic ferm, semnat chiar și de președinții Ungariei și Cehiei: ”Acţiunile agresive ale Rusiei şi creşterea prezenţei sale militare în vecinătatea imediată a NATO, inclusiv recenta escaladare din Marea Neagră, la graniţele Ucrainei şi în Crimeea anexată ilegal, precum şi activităţile agresive hibride derulate de aceasta, continuă să ameninţe securitatea euro-atlantică şi să conteste ordinea internaţională bazată pe reguli”.

2. Solidaritate între aliații din flancul estic după acțiunile Rusiei. În Declarația comună e menționată explicit ”solidaritatea cu aliaţii noştri, Republica Cehă şi Republica Bulgaria” în fața ”actelelor de sabotaj ale Rusiei pe teritoriul Alianţei, aşa cum au demonstrat exploziile din 2014 de la depozitul de muniţie de la Vrbětice, din Republica Cehă, care constituie o violare gravă a dreptului internaţional. În plus, ne exprimăm îngrijorarea faţă de informațiile privind un tipar comportamental similar pe teritoriul Bulgariei, așa cum arată anunţul referitor la investigaţia în curs de la Sofia”.

3. Cererea de noi trupe americane în România, exprimată explicit de președintele Iohannis în declarația de la finalul summitului. Cererea României vine într-un moment complicat, în care noua administrație Biden a anunțat o evaluare completă a posturii sale militare internaționale. Deși nu a dat un răspuns public ferm la cererea exprimată de Iohannis, președintele Biden a menționat în timpul discuțiilor dorința SUA de a fi prezentă militar în regiune, potrivit informațiilor G4Media.ro.

4. Includerea explicită a Chinei în declarația B9, în care se arată că ”ascensiunea globală a Chinei are implicaţii pentru securitatea euro-atlantică şi trebuie să o abordăm împreună, ca Alianţă”. Evenimentul e important pentru că guverne precum cele din Ungaria ori Cehia au un istoric de cooperare cu Beijingul, ceea ce îngreunează o practică unitară la nivelul NATO. Cântecul de sirenă al Chinei, dublat de sumele uriașe puse în mișcare pentru atingerea țintelor sale politice, face ca unii lideri politici din UE și NATO să deschidă breșe de securitate în relația cu Beijingul.

5. Participarea președintelui Biden, care a răspuns invitației făcute de România, e un vot de încredere în Formatul București 9 și indică un interes ridicat al SUA pentru regiunea Mării Negre și a flancului estic al NATO, dar și că între București și Washington funcționează punțile diplomatice. În fond, chiar dacă președintele Iohannis a menținut o legătură strânsă cu administrația Trump, România a avut mereu canale deschise cu Partidul Democrat, care acum își dovedesc utilitatea.

6. Accentul pe statul de drept și starea democrației. Ele sunt menționate explicit atât în Declarația finală a șefilor de stat din B9, cât și în comunicatul Casei Albe. Administrația Biden continuă preocuparea similară din Administrația Obama – unite de firul roșu numit Victoria Nuland, om-cheie în Departamentul de Stat. E un semnal important pentru România, care a trecut prin experiența traumatizantă Dragnea – PSD, că astfel de derapaje de la statul de drept nu vor fi trecute cu vederea. E important însă și pentru Polonia (a cărei orientare e percepută la Washington drept contrară acestui principiu), și pentru Ucraina, căreia Administrația Biden i-a transmis clar că poate spera la o eventuală aderare la NATO doar dacă trece la dez-oligarhizarea țării.

7. Summitul B9 de luni are și o semnificație de context: el vine cu o lună înainte de Summitul NATO de la Bruxelles, primul la care va participa noul președinte al SUA și unde va fi pregătită noua strategie a alianței nord-atlantice. Participarea prin videoconferință a secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, la summitul din București, arată că formatul inițiat de România și Polonia e unul acceptat la nivelul alianței, că nu este unul ”disident”. O arată și susținerea publică a celor nouă state pentru Centrul Euro-Atlantic de Rezilienţă de la București, o altă inițiativă prin care România vrea să se poziționeze ca furnizor de expertiză și soluții în NATO, nu doar ca receptor.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

8 comentarii

  1. Până acum, eu văd că Biden continuă unele direcții trasate de Trump. Nu cred că SUA își va schimba politica externă de dragul aproprierii ideologice. Fie vorba între noi, pe Polonia te poți baza împotriva rușilor cât sunt ei de slavi. De la Ecaterina cea Mare și până la căderea comunismului polonezii au avut numai de tras din cauza rușilor, dar nu numai. Și alții au întors capul când nemții au invadat Polonia așa că suveranismul lor e de înțeles. Americanii cunosc ei foarte bine Europa. Cu bune, dar mai ales cu rele.
    Rusia joacă acum cam cum jucau englezii fotbal. Aceeași fază repetată până te plictiseai, dar dădeau gol de fiecare dată. Rușii vor da un gol la buzunarele tuturor cu tot cu schimbarea lor climaterică. Poate mă înșel, dar sper să nu

  2. Încă ceva domnule Tăpălagă, în privința aproprierii sau depărtării ideologice știu că sunt buni și banii ălora de la Plus cu tot cu ciolosul lor, dar ar fi bine ca pe ei să nu-i mai amăgești și pe noi să ne scutești.
    Sau poate chiar nu le ai cu politica externă și te dai și matale mare analist.

  3. Mai nou e competitie intre carnurile de tun? Unde sa fie pamantul parjolit mai bine?

    In preludiul celui de-al doilea razboil mondial, polonia a rupt o bucata din Cehoslovacia, in vreme ce romanii au stat cu bratele incrucisate cand trei tari luau halci.

    Cand a inceput cu adevarat conflictul, Polonia a fost atacata de doua mari puteri, in vreme ce Romania a intrat ca batalion de bucatari peste Prut. Abia in Crimeea si la Stalingrad, romanii au fost pe linia frontului cu rezultate jalnice. Sevastopolul a rezistat jumatate de an, iar de Opratiunea Uranus nu am ce sa va mai explic.

    Soldatii polonezi s-au retras in Anglia, si au continuat sa lupte ba in Italia, ba in Franta, chiar cand nu mai aveau tara. Romanache a intors glorios armele, imediat ce trupele sovietice au trecut Prutul.

    Daca istoria ne invata ceva, e ca heirupismul de la Bucuresti nu creste moralul printre soldati si nu duce la rezistenta de durata nici macar printre guvernanti. Polonezul e mai bun de carne de tun, Polonia e pamant parjolit de traditie.

  4. Rog Moscova să ne aloce troli mai de Doamne-ajută că ăștia sunt jalnici!

  5. Bun, Romania a inceput sa aiba ceva de spus, de la Mihai Viteazul sau mai adecvat de la Carol I nu a vorbit invocand din proprie initiativa o politica regionala, in conditiile in care ar fi ascultat cineva.
    Dar fara economie si fara educatie e poleiala.

    • Asta si pentru ca avem un Presedinte si un Ministru de Externe cu studii autentice.Se mai intampla si la noi.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.