Santiago Abascal – un Trump al Spaniei care-l idolatrizează pe Franco/Reportaj Sunday Times

Politica spaniolă este pe cale să devină foarte animată. Următorul său personaj cheie ar putea fi un ideolog ultraconservator, care pare nostalgic după generalul Francisco Franco, dictatorul fascist (1939 – 1975), și care vrea să recupereze Gibraltarul de la britanici.

Santiago Abascal, în vârstă de 47 de ani, șeful partidului de extremă dreapta Vox, se mândrește cu faptul că deține un revolver Smith & Wesson. Îi place să se angajeze în cascadorii publicitare excentrice călare și a cerut să se pună capăt „ocupației musulmane” a Spaniei.

Cu doar câțiva ani în urmă, el reprezenta o franjă extremistă. Dar acum, Vox, format în 2013, este al treilea partid ca mărime în parlament – și și-a dublat cota de voturi la alegerile locale și regionale de la sfârșitul săptămânii trecute, când pierderile umilitoare ale socialiștilor aflați la putere l-au determinat pe premierul și liderul Partidului Socialist, Pedro Sánchez, să dizolve parlamentul și să convoace alegeri generale anticipate.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Vox, care dorește să expulzeze zeci de mii de imigranți, se pregătește acum să intre în mai multe parlamente regionale alături de Partidul Popular (PP, conservator) și există speculații că cele două partide de dreapta vor forma o coaliție națională de guvernare după votul din 23 iulie.

„Este o posibilitate”, a declarat Edurne Uriarte, analist politic devenită parlamentar conservator. „Sondajele arată că PP va câștiga – dar va avea suficiente locuri pentru a guverna fără Vox? Vom vedea”.

Socialiștii lui Sánchez avertizează insistent cu privire la amenințarea unui mariaj între Vox și PP – „un monstru cu două capete”, așa l-a descris Pilar Alegria, ministra educației – în speranța de a-i speria pe alegători să sprijine stânga.

Sánchez a avertizat săptămâna trecută cu privire la o „tendință reacționară” globală. Ascensiunea lui Vox și a liderului său, care fumează trabucuri, urmează ascensiunii la putere, mai la est, a partidului de extremă-dreapta Frații Italiei, condus de Giorgia Meloni, un partid cu rădăcini în dictatura fascistă a lui Benito Mussolini.

Abascal și susținătorii săi, mulți dintre ei militari în retragere, adoptă un model similar de valori familiale catolice cu cele ale Fraților Italiei și sunt acuzați de nostalgie pentru Franco, care a zdrobit disidența în timpul celor patru decenii de guvernare fermă până la moartea sa în 1975.

Liderul Vox a provocat uimire anul trecut cu un miting de două zile care a celebrat moștenirea și istoria Spaniei, în cadrul căruia o trupă a interpretat un cântec care începea astfel: „Ne întoarcem în ’36” – o referire la anul în care Franco a ajuns la putere, la începutul Războiului Civil spaniol. „Noi suntem fachas”, a continuat cântecul, folosind un termen de argou pentru fasciști.

Ulterior, Abascal a avertizat mulțimea de 15.000 de persoane din Madrid că socialiștii și feministele au pus Spania „în pragul abisului”.

Unul dintre punctele de pe lista „de făcut” a lui Abascal este abrogarea legii „memoriei istorice” a lui Sánchez: aceasta prevede ajutor din partea statului pentru depistarea și identificarea victimelor lui Franco, precum și interzicerea evenimentelor la locul de înmormântare a acestuia și solicită îndepărtarea din clădiri și spații publice a statuilor dictatorului și a altor obiecte care glorifică regimul.

De asemenea, Vox a evocat perspectiva interzicerii partidelor de extremă-stânga, în special a celor care militează pentru independența Cataloniei, și a susținut că „spaniolii buni” ar trebui să aibă dreptul de a deține arme și de a le folosi în autoapărare fără consecințe juridice.

Nefiind mulțumit cu doar atât, Abascal vrea să anuleze o lege aprobată în februarie care va reduce limitele avortului pentru adolescente, va face din Spania prima țară din Europa care va introduce concediul menstrual plătit și va permite oricărei persoane de peste 16 ani să își schimbe sexul înregistrat legal.

Donald Trump a trimis un mesaj video de susținere a evenimentului de patrimoniu și istorie. La fel ca fostul președinte american, Abascal dorește să construiască un zid pentru a împiedica imigranții să intre în țara sa – în cazul Spaniei, din micile enclave nord-africane Ceuta și Melilla, care se învecinează cu Marocul.

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, și-a exprimat, de asemenea, sprijinul. După avansul electoral al lui Vox de duminică, el a scris pe Twitter aprobator: „Reconquista de dreapta continuă în Spania”.

Cuvântul spaniol pentru „reconquista” este folosit în mod obișnuit pentru a se referi la o perioadă din istoria europeană în care regatele creștine au luptat pentru a recâștiga teritoriu de la maurii musulmani care ocupaseră peninsula iberică.

Cu toate acestea, majoreta străină principală a lui Abascal este Meloni, care a apărut la un miting Vox anul trecut, adresându-se mulțimii în spaniolă. „Da familiei naturale”, a spus ea, în aplauze furtunoase. „Nu lobby-urilor LGBT”.

Vox a fost acuzat, ca și partidul lui Meloni, că a stârnit sentimente anti-imigrație, că a folosit imagini rasiste în campania sa și că a răspândit știri false. Partidul a susținut că o lege privind bunăstarea animalelor a fost menită să legitimeze bestialitatea și a afirmat în mod fals că agresiunile sexuale s-au dublat din 2018, când Sánchez a venit la putere în fruntea primului guvern de coaliție din Spania.

În timp ce simpatizanților Vox le place să vocifereze despre „femi-naziste” și activiștii pentru drepturile animalelor care încearcă să interzică iubita lor coridă – unii dintre candidații locali ai partidului au fost toreadori – problema care i-a dat cea mai mare tracțiune lui Abascal a fost conflictul secesionist din Catalonia.

Popularitatea sa a crescut din cauza opoziției sale față de tentativa eșuată de independență a guvernului separatist catalan în 2017. În mod similar, el a câștigat sprijin pentru că s-a opus acordurilor de coaliție ale lui Sánchez cu partide regionale precum Bildu, fosta aripă politică a Eta, gruparea terorist-separatistă bască desființată.

„Oamenii sunt extrem de supărați pe Sánchez pentru că i-a eliberat din închisoare pe liderii separatiști catalani și pentru că a abolit infracțiunea de răzvrătire pentru care au fost condamnați”, a declarat Uriarte, deputatul conservator. Ei sunt, de asemenea, supărați de perspectiva unor alegeri în iulie, când mulți spanioli sunt în vacanță.

„Sánchez crede că alegătorii de dreapta, mai comozi, vor fi probabil pe plajă în iulie, în timp ce stânga se mobilizează pentru a vota”, a spus Uriarte. „Dar el se înșeală. Dreapta în acest moment este mai mobilizată decât stânga”.

Un lucru este sigur, crede ea: „Sánchez se îndreaptă spre o înfrângere uriașă” – și un nou capitol este pe cale să se deschidă în politica spaniolă.