G4Media.ro

Salariile profesorilor: Care țări din Europa îi plătesc cel mai bine și…

Sursa foto: G4Media.ro

Salariile profesorilor: Care țări din Europa îi plătesc cel mai bine și cel mai prost? Doar în Luxembourg și Elveția câștigă peste 50.000 de euro pe an / România în plutonul țărilor cu sub 10.000 de euro pe an

Salariile de pornire oficiale brute anuale din școlile publice din ciclul inferior al învățământului secundar (ISCED 2) au variat de la 4.233 de euro în Albania la 69.076 de euro în Luxembourg în 2020/2021, conform datelor naționale compilate de Comisia Europeană, EACEA și Eurydice.
Salariul mediu al unui profesor din UE este de 25.055 euro pe an, transmite Euronews, citată de Rador.

Profesorii din Franța și Italia câștigă jumătate din cât câștigă cei din Germania

Excluzând Luxembourgul, salariul de pornire anual depășește 50.000 de euro pe an numai în două țări: Elveția (66.972) și Germania (54.129).
Salariul anual din Franța și Italia e mai puțin de jumătate din cel din Germania.

Bulgaria avea cel mai mic salariu de pornire anual din UE, 7.731 euro. Salariile se situează sub pragul de 10.000 de euro pe an și în alte câteva state UE, cum ar fi Letonia, Slovacia, Ungaria, România și Polonia.

„Puterea de cumpărare standard” (PPS) este „o unitate monetară artificială” definită de Eurostat, unde 1 PPS poate teoretic cumpăra aceeași cantitate de bunuri și servicii în oricare țară. Calculând salariile profesorilor în PPS, unele diferențe între țări în privința nivelului de trai se estompează, dar rămân totuși disparități considerabile.

Calculate astfel, salariile profesorilor variază între 7.824 PPS în Albania și 50.357 PPS în Germania. Deși în general salariul de pornire brut anual al profesorilor se încadrează în marja 20.000-30.000 PPS, el cade sub 20.000 PPS în 10 țări UE: Estonia, Malta, Cehia, România, Grecia, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Letonia și Slovacia.

În țările balcanice Muntenegru și Macedonia de Nord, care nu sunt în UE, salariile profesorilor exprimate în PPS sunt mai mari decât în unele state UE. Surprinzător e că Turcia se clasează mult mai bine în termeni de PPS (28.455) decât în euro (8.330): la salariul nominal e pe locul 28 din 36 de țări, dar la PPS e pe locul 11.

Cum se raportează salariul profesorilor la salariul minim?

Raportul dintre salariul profesorilor și salariul minim arată cât de mult câștigă profesorii față de salariul minim din fiecare țară. Raportul se calculează împărțind salariul brut al profesorilor la salariul brut minim.

Raportul cel mai mare este în Germania, 2,8, pe când cel mai mic e în Polonia, 1,1.
Cu alte cuvinte, salariul de pornire al profesorilor polonezi e foarte apropiat de cel minim, în vreme ce profesorii începători din școlile publice germane câștigă aproape triplu față de salariul minim.

Raportul mediu la nivelul a 21 de state UE este 1,86, pe când în Franța și Grecia e numai 1,4. /…/

Cum s-au modificat salariile profesorilor în ultimul deceniu?

Ultimul raport Eurydice include și cifrele pe 2009-2010. La acea vreme salariile de pornire brute anuale ale profesorilor variau de la 2.743 euro în România la 63.895 euro în Luxembourg.

Media la nivelul celor 26 de state UE de atunci era de 19.563 de euro. Dar în șase state UE salariile erau sub 5.000 de euro: Slovacia (4.824), Polonia (4.462), Lituania (4.275), Letonia (4.166), Bulgaria (2.761) și România (2.743).

În alte țări UE salariile variau în general între 18.000 și 30.000 de euro, dar în Germania și Danemarca ele depășeau 35.000.
Cea mai mare creștere a salariilor de pornire brute anuale între 2009/2010 și 2020/2021 s-a înregistrat în Lituania, unde au crescut cu 269% în acești 11 ani. România și Bulgaria, recent intrate în UE, au avut și ele o creștere spectaculoasă a salariilor profesorilor în ultimul deceniu, cu 193%, respectiv 180%. /…/

Sunt mulțumiți profesorii de salariile lor?

Pe scurt, nu.
Studiul Teaching and Learning International Survey (TALIS) din 2018 arată că, în medie, numai 26% din profesorii din statele OCDE și alte țări participante la studiu considerau că munca lor e apreciată de societate, iar 39% erau mulțumiți de salariu.
Cât cheltuiesc țările pe educație?

Cheltuielile generale guvernamentale pentru educație s-au ridicat în 2020 în UE la 671 miliarde de euro, adică 5% din PIB.
Statele UE care cheltuiesc cel mai mare procent din PIB pe educație sunt Suedia (7%), Belgia și Estonia (6,6%) și Danemarca (6,4%).
Din afara blocului se remarcă Islanda, care a rezervat 7,7% din PIB pentru educație. Cele mai mici niveluri ale cheltuielilor cu educația, raportat la PIB, s-au înregistrat în Irlanda (3,1%), România (3,7%) și Bulgaria (4%).

De câți elevi are grijă un profesor?

Numărul mediu de elevi de care are grijă un profesor de școală primară a fost în 2020 în UE de 13,6, dar, din nou, sunt diferențe considerabile de la țară la țară.

Cele mai mici raporturi – pe care unii le consideră ideale – s-au înregistrat în Grecia (8,4), Luxembourg (8,9) și Ungaria (10), pe când Regatul Unit (19,9), România (19,2) și Franța (18,4) au avut cel mai mare număr de elevi per profesor. /…/

Sursa: Euronews/ Rador/ Traducere: Andrei Suba

 

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

7 comentarii

  1. Evident ca voi genera reactii de dezaprobare din partea celor vizati dar salariile bugetarilor nu ar trebui corelate cu PIB-ul pe cap de locuitor din tara respectiva?
    Comparam mere cu pere asa sa ne aflam in treaba si sa scriem articole? Iar in invatamant salariile nu ar trebui corelate si cu numarul de ore lucrate anual? Daca vreti sa faceti niste calcule corecte impartiti salariul net al oricarui salariat din orice domeniu la numarul de ore lucrate si vedeti care este de fapt salariul orar pentru fiecare.

  2. Acu no nici invers nu merge. Sa platesti profesori care dau 10 pe linie si care trec clasa analfabeti functionali. Trebuie sa ramana si copiii aia cu o parere despre scara de valori

  3. @Tatelu : tot auzim tampenia asta cu profesorii care muncesc doar 3 ore pe saptamana: nu, profesorii muncesc tot 8 ore pe zi (desi nu se vede, sunt multe ore pe zi de hartagoreala + predare la mai multe scoli / clase). Nu fac norma de ore, nu primesc banii, e foarte simplu sistemul. Ma mir ca nu spune nimeni ca au vacanta la fel cu vacanta elevilor (al doilea mit legat de profesori).
    Iar despre corelarea cu PIB-ul, ti-au scris in articol ca au folosit PPS , ce vrei mai mult?
    Oricum ne invartim in cerc: salarii proaste in invatamant = elevi slab pregatiti = salarii mici.

  4. Sa inteleg ca daca predai regula de 3 simpla iti faci planul lectiei la clasa IV A diferit de cel de la clasa IV B? Si ca planurile lectiilor le schimbi an de an? Mai taie, ca si altii lucreaza in invatamant.
    Eventual mai poti pune timp pentru meditatii si uite asa ajungi ca medicii care lucreaza 24 ore pe zi.

  5. „Salariile de pornire oficiale brute anuale din școlile publice din ciclul inferior al învățământului secundar” sunt mici.

    Cam asa e la toti debutantii.

  6. Daca ai amintit de numărul de ore lucrate anual de profesori, crezi că profesorii din alte țări lucrează mai multe ore decât profesorii din Romania? In acele țări nu exista vacante ca și în România? Și totuși în acele țări profesorii nu sunt lanterna roșie în clasamentul salarizării bugetarilor. Din cauza salarizării și nu numai învățământul preuniversitar din Romania are și astăzi profesori necalificați. Poate nu crezi, dar și în Capitală sunt profesori necalificați. În nici un alt domeniu de activitate nu exista cadre necalificate pe posturi pentru care se cer studii universitare. În mod sigur in Europa nu exista această situație.

  7. Când medicii aveau salarii mici se motiva faptul că aceștia primesc șpăgi. Apoi văzând că medicii pleacă pe capete li s-au acordat salarii mult mai mari decât aveau, dar șpaga la medicii nărăviți cu așa ceva a continuat la fel ca înainte.
    La profesori se motivează salariile mici prin faptul că aceștia efectuează meditații, lucru care în cele mai multe cazuri este un mit. Majoritate covârșitoare a profesorilor nu fac meditații. 80% dintre orele de meditații sunt la matematica. Restul de 20% dintre orele de meditații sunt la română, urmate de limba engleza. La alte discipline meditațiile sunt practic inexistente.