Rusia nu va discuta despre restabilirea controlului armelor convenţionale decât după încheierea războiului din Ucraina, potrivit ministrului adjunct de externe rus

Dialogul privind restabilirea controlului armelor convenţionale va avea loc doar după ce obiectivele Rusiei în războiul din Ucraina vor fi atinse, a declarat miercuri ministrul adjunct de externe rus, Serghei Riabkov, informează agenția de știri EFE, citată de Agerpres.

„În ceea ce priveşte controlul armelor convenţionale şi viitorul acestuia, cred că orice este posibil. Dar într-un viitor foarte îndepărtat. În primul rând, trebuie finalizată faza asociată cu încheierea efectivă a operaţiunii militare speciale (războiul din Ucraina)”, a declarat diplomatul într-un interviu publicat de Centrul PIR.

Potrivit lui Riabkov, angajamentul ţării faţă de războiul actual este ceea ce contează. „Odată ce obiectivele vor fi atinse şi situaţia se va normaliza, cel puţin într-o oarecare măsură, poate că vor apărea voci în favoarea restabilirii sistemului de control al armelor convenţionale”, a afirmat el.

Pentru atingerea acestor obiective, viceministrul rus a susţinut că în prezent predomină calea militară şi, deşi este posibilă şi o abordare diplomatică, rezultatele obţinute prin această cale nu au fost sustenabile în timp sau nu au ajuns în faza operaţională.

Referitor la dificultatea dezvoltării unui posibil sistem de control al armelor convenţionale din cauza politizării problemei, Riabkov a declarat că Rusia lucrează în prezent la promovarea conceptului de securitate eurasiatică ca răspuns la securitatea euro-atlantică occidentală.

În plus, el a apreciat că „practic nu a mai rămas nimic” din tratatele privind armele convenţionale încheiate până în prezent.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte Tratatul de Reducere a Armelor Strategice (START), el a susţinut că nu s-au înregistrat progrese din cauza inacţiunii SUA după ce preşedintele acestora, Donald Trump, a calificat drept „o idee bună” propunerea omologului său rus, Vladimir Putin, de a prelungi cu un an START III, ultimul tratat de dezarmare nucleară rămas între cele două puteri şi care expiră la 5 februarie 2026.

„Dar nu vorbim despre denuclearizare. Până acum, nu au existat progrese dincolo de asta. (…) este prea devreme să ştim care va fi poziţia generală a Washingtonului cu privire la această propunere”, a explicat el.

Diplomatul a menţionat că Rusia a dat „semnale clare pentru a face progrese” în această chestiune: „Propunem să continuăm pe această cale şi, în cele din urmă, să găsim o rută mai directă. Dar dacă acest lucru va funcţiona sau nu, nu ştiu.”

În acest fel, partea rusă a declarat că îşi va respecta promisiunea de a prelungi START dacă SUA nu reprezintă o ameninţare la adresa securităţii sale.

„Atât timp cât americanii nu încalcă semnificativ echilibrul strategic şi nu întreprind acţiuni care subminează interesele noastre de securitate, fie în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţilor strategice ofensive, fie defensive ale SUA, (…) fără astfel de acţiuni, este posibil să se respecte limitele cantitative reciproce esenţiale ale START III timp de un an, în aşteptarea a ceea ce s-ar putea întâmpla ulterior”, a comentat el.

În ultimele luni, Rusia a avertizat în repetate rânduri că timpul se scurge pentru reînnoirea START III, cunoscut şi sub numele de Noul START.

Preşedintele rus Vladimir Putin a suspendat implementarea tratatului, deşi nu l-a denunţat, la 21 februarie 2023, iar după acest moment specialiştii occidentali nu au mai putut inspecta instalaţiile ruseşti.

Tratatul limitează numărul de arme nucleare strategice, cu un maxim de 1.550 de focoase nucleare şi 700 de sisteme de rachete balistice pentru fiecare dintre cele două puteri, fie că sunt terestre, maritime sau aeriene.