Rusia își negociază retragerea din compania petrolieră sârbă NIS și a solicitat Washingtonului o prelungire a licenței de operare / NIS operează și stații de alimentare din România

Rusia își negociază retragerea din compania petrolieră sârbă NIS, care este supusă sancțiunilor americane, și a solicitat Washingtonului o prelungire a unei licențe care i-ar permite acestei companii, cruciale pentru economia sârbă, să funcționeze normal, a anunțat marți ministrul sârb al Energiei, relatează AFP, citată de Rador Radio România.

După mai multe amânări din ianuarie, Departamentul Trezoreriei SUA a început implementarea sancțiunilor împotriva NIS pe 9 octombrie, ca parte a unor sancțiuni mai ample împotriva sectorului energetic rus și ca răspuns la refuzul Rusiei de a pune capăt războiului din Ucraina.

Această măsură riscă să perturbe grav sectorul petrolier sârb, precum și activitatea economică a acestei țări balcanice. „Proprietarii ruși ai NIS au depus o cerere la OFAC (Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA) prin care solicită o prelungire a licenței de operare, pe baza negocierilor cu o terță parte”, a declarat ministrul sârb al Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, pe Instagram.

„Partea rusă este gata să cedeze controlul și influența asupra NIS unei terțe părți”, a afirmat ministrul sârb, fără a dezvălui cine este potențialul cumpărător al acțiunilor rusești la compania sârbă. 

Sancțiunile americane au amenințat, de asemenea, sectorul petrolier din Ungaria și Bulgaria, vecinii Serbiei. În timp ce președintele american Donald Trump a fost de acord vineri să acorde Ungariei o derogare de la sancțiunile legate de petrolul rusesc, parlamentul bulgar a adoptat în aceeași zi o lege care autorizează guvernul să preia controlul asupra unei rafinării Lukoil din Burgas, în estul țării, pentru a preveni închiderea acesteia. 

Jucător important pe piața petrolieră sârbă, NIS operează singura rafinărie din țară, situată în Pancevo, lângă Belgrad, care aprovizionează aproximativ 80% din piața sârbă.

Serbia a cedat pachetul său majoritar de acțiuni la NIS gigantului rus Gazprom Neft în 2009.

Președintele sârb Aleksandar Vucic a confirmat negocierile dintre „statul rus (…) și o terță parte”, inițial privind „structura de management” a companiei.

„Va trebui să vedem dacă americanii sunt mulțumiți de acest lucru (…) sau dacă vor cere și o schimbare de proprietar”, a declarat dl Vucic la un post de televiziune local, adăugând că este „suficient de hotărât să protejeze interesele sârbe”.

Potrivit ultimelor date disponibile, Gazprom Neft deține aproape 45% din compania sârbă. Compania-mamă a acesteia, Gazprom, a transferat recent 11,30% din acțiuni către Intelligence, o companie cu sediul la Sankt Petersburg. Statul sârb deține aproape 30% din NIS, restul fiind deținut de acționari minoritari.

Serbia a „susținut oficial” solicitarea Rusiei către Statele Unite, a explicat dna Djedovic Handanovic, adăugând că speră că OFAC „își va exprima poziția săptămâna aceasta”.

„Timpul se scurge și trebuie găsită o soluție”, a adăugat ministrul. Reprezentanții NIS au declarat la începutul lunii noiembrie că rafinăria Pancevo are suficiente rezerve de petrol pentru a funcționa până pe 25 noiembrie.

NIS are aproximativ 13.500 de angajați și operează peste 400 de stații de alimentare, majoritatea în Serbia, cu aproximativ 80 în Bosnia, Bulgaria și România.

Cu venituri estimate la aproximativ 3,3 miliarde de euro în 2024, compania a încheiat anul cu o pierdere netă de 153 de milioane de euro, conform cifrelor publicate.

Sursa: AFP / Rador Radio România / Traducerea: Rodezia Costea