G4Media.ro

Românii, ungurii, rușii și Transilvania. Cum este să fii prezentat ca risc…

Sursa Foto: Facebook/ Borboly Csaba

Românii, ungurii, rușii și Transilvania. Cum este să fii prezentat ca risc la adresa securității naționale / O perspectivă din interiorul comunității maghiare

În România, periodic, se intensifică un mesaj, un discurs public care vizează etichetarea minorității maghiare ca fiind un factor de risc la adresa securității naționale. Când nu asistăm la un astfel de vârf, rolul de pericol al maghiarilor din România este menținut latent în mentalul majorității române.

Pe de alte parte, și unii maghiari (atât cei din Ungaria, cât și cei din România) trăiesc, câteodată, într-un trecut istoric pentru care caută veșnic răspunsuri și un panaceu, trezind fiori și neliniște vecinilor.

Românii și maghiarii și-au alimentat și își alimentează reciproc prejudecăți și frici unii față de ceilalți, conviețuind inevitabil de a lungul istoriei.

Percepții și frici construite în zeci, poate sute de ani, care ne otrăvesc viața cotidiană, la care unii nu ezită să apeleze pentru a obține sau menține puterea, respectiv atunci când urmăresc scopuri oculte.

La baza regimului ceaușist a stat național comunismul în care dușmanul pentru integritatea și suveranitatea statului socialist român erau maghiarii și rușii (URSS la momentul respectiv). Maghiarii erau parte a națiunilor conlocuitoare.

Am avut experiența de viață a național-comunismului, cum e să fii un pericol, chiar și în calitate de copil, doar pentru că erai maghiar, atunci când la finalul zilei, și cel mai bun prieten român îți reproșa, adresându-ți întrebarea: așa-i că vreți Transilvania? Când câștigai o competiție sportivă, individual sau cu echipa, deveneai subit bozgor pentru cei care nu știau să piardă.

Când la școală clasa de la secția maghiară juca cu cea română în campionatul intern de fotbal, totul se transforma într-un meci pe viață și pe moarte între România-Ungaria. Nici noi nu eram îngeri, utilizam și noi calificative, ca “büdös oláhok sau bocskorosok”. Și noi, maghiarii, aveam un sentiment de nedreptate privind Trianonul, în timp ce eram supuși unor politici de asimilare din partea regimului comunist (nu caut scuze, dar așa era atmosfera).

Recuzita verbală și simbolistică era variată de ambele părți. În rest, eram condamnați să trăim împreună, zilele erau frumoase, cum puteau să fie în comunism, conviețuiam, aveam bucurii și supărări comune, ne ajutam reciproc și rămâneam cu opiniile noastre diferite despre istorie. Generalizările nu sunt sănătoase, totuși, în foarte multe situații, acele experiențe frumoase din copilărie au reușit să stingă fricile dintre noi. Conviețuirea și respectul reciproc au creat prietenii pentru o viață și aceste câștiguri rămân.

Revoluția din 1989 ne-a adus multe speranțe, pentru câteva zile au dispărut temerile induse. Doar pentru câteva zile, după care unii au apelat la fricile construite de naționalism comunism. De la construirea de tranșee pentru că vin ungurii să ne ocupe, până la intervenția rusă.

Și a venit martie negru 1990, scenariul conflictului interetnic pus la cale de securiști, care aveau nevoie de un pericol pentru a reveni la butoane. Nici acum nu există o interpretare consensuală a evenimentelor din martie 1990 din Târgu Mureș.

Sub apăsarea moștenirii național comunismului, accentuată la maxim de evenimentele de la Revoluție și de conflictul interetnic regizat de la Târgu Mureș, a început un dialog interetnic timid, sub oblăduirea puterilor Occidentale, înțeleg aici SUA. Liderii celor două comunități s-au întâlnit inițial în străinătate, era mai greu, aproape imposibil în România. Oricine era dispus la dialog, risca să fie catalogat trădător. Pericolul maghiar se juca la alegeri ca factor de mobilizare a românilor, așa cum și românii îi “mobilizau” pe maghiari.

Lumea s-a schimbat, prejudecățile și fricile reciproce au rămas, în alt context, cu diferite intensități și interpretări. Orice demers privind drepturile și protecția minorităților naționale era însoțit expres sau tacit de pericolul maghiar. Chiar și unele reforme erau însoțite și ulterior împiedicate de pericolul maghiar.

Totuși, cei care și-au asumat dialogul interetnic constructiv, chiar și în acele condiții de risc, au recunoscut nevoia de a împinge România spre integrarea în Occident. Și în acest parcurs al României, dialogul interetnic, asigurarea drepturilor și protecția minorităților naționale au fost decisive.

Nimeni nu integra un stat în structurile Occidentale cu potențial de conflicte interetnice. Nimeni nu primea state în structurile euroatlantice dacă nu erau în stare de bună vecinătate. Perioada 1989-1996 a fost una dură în relația interetnică româno-maghiară, dar chiar și în aceste condiții, a fost și o perioadă a tatonărilor, a dialogului.

Aveam și avem un triunghi în relațiile româno-maghiare: București – maghiarii din Transilvania și Budapesta. O relație între: statul de cetățenie – minoritatea sa etnică – și statul de rudenie (în denumirea dreptului internațional public), sau “țara mamă”, cum o numim noi.

Toamna anului 1996 reprezintă un moment de cotitură în relația triunghiulară româno-maghiară:

  • în 16 septembrie se semnează la Timișoara Tratatul de înțelegere, cooperare și buna vecinătate între România şi Republica Ungară, și
  • intrarea la guvernare pentru prima oară a UDMR, după câștigarea alegerilor parlamentare de către CDR și cele prezidențiale de Emil Constantinescu.

Au fost două momente decisive în parcursul euroatlantic a celor două state, iar faptul că la 25 de ani de la aniversarea lor nu a existat nicio dezbatere sau vreun eveniment cu această temă, exprimă doar nivelul la care se află relația româno-maghiară.

După căderea blocului comunist, cel mai important proiect comun, după mine singurul, al României și Ungariei, via maghiarii din Transilvania a fost integrarea celor două state în structurile euroatlantice: NATO și UE.

A fost un proiect de țară în fiecare stat, a fost și un proiect de stabilizare a regiunii și a fost și un deziderat, o perspectivă dorită a minorității maghiare din România. De ce? Pentru maghiarii din Transilvania integrarea României în NATO și UE a reprezentat garanția existenței unui regim democratic în care se aplică principiile statului de drept și se asigură drepturile și protecția minorităților etnice și, desigur, creșterea nivelului de viață.

Dar maghiarii mai aveau un deziderat: nu doreau o nouă cortină între comunitate și “țara mamă”, doreau ca România să fie în același bloc Vestic cu Ungaria, astfel dispăreau granițele în sens simbolic și avea loc, tot simbolic, o reunificare cu “țara mamă”.

În realizarea acestui proiect comun, părțile au fost interdependente, condițiile de aderarea euroatlantică le-a obligat, presat să stea la aceeași masă, și nu doar să stea, ci și să găsească soluții, garanții reciproce, pe care ulterior a trebuit să le explice și să le facă acceptate în fiecare comunitate. Nu a fost un proces facil și nici perfect, dar a fost un succes.

Odată cu epuizarea acestui proiect comun, România și Ungaria, via maghiarii din Transilvania nu au mai reușit să genereze alte proiecte comune de anvergură care să fi menținut un dialog real și constructiv.

A început însă altceva: fiecare stat a demarat politici accentuate privind conaționalii din afara granițelor sale.

La cererea președintelui Traian Băsescu (2007), România a simplificat condițiile de acordare a cetățeniei române pentru etnicii români din afara granițelor României și a demarat o politică externă activă în relația cu românii din Moldova. În anii 2000, România s-a opus și a criticat vehement Ungaria pentru intenția sa de a acorda cetățenie maghiarilor din afara granițelor sale, ca după integrarea în UE să adopte același instrument în politica sa națională.

La revenirea la putere, Orbán Viktor nu a mai avut nicio piedică juridică din partea Bucureștiului (spre deosebire de Slovacia și Ucraina) de a acorda cetățenia ungară maghiarilor din România, Budapesta nu a făcut altceva decât să urmeze modelul românesc.

Ungaria a adoptat o strategie coerentă în 2011, cuprins într-un document votat de parlamentul de la Budapesta și intitulat „Politica națională maghiară – Cadrul strategic al politicii naționale”. Scopul strategiei este reunificarea și reconstrucția națiunii maghiare din Bazinul Carpatic.

Ungaria a oferit un proiect, o viziune pentru minoritatea maghiară din Transilvania, un proiect, o viziune pe care statul român nu a reușit să-l identifice și să-l ofere după integrarea în NATO și UE, nu doar comunității maghiare, ci nici majorității române.

Cele două state au rescris în practică standardele internaționale privind relația statului de rudenie cu minoritatea națională din afara granițelor.

Demararea politicii naționale a Ungariei coincide și cu începutul perioadei în care în România UDMR a intrat într-o lungă perioadă de opoziție, aproape 10 ani. Prezența la guvernare a formațiunii este una benefică relațiilor bilaterale și interetnice, dar faptul că UDMR se află în opoziție este rezultatul alegerilor și al negocierilor politice.

Eroarea statului român este că nu a făcut și nu face o distincție minimă între UDMR și comunitatea maghiară din România din perspectiva obligațiilor și responsabilităților pe care le are față de o minoritate etnică.

Nu este nicio problemă ca UDMR să fie în opoziție și să fie tratată ca atare, problema este că în această situație, statul român tratează întreaga comunitate de 1,2 milioane de maghiari ca fiind în opoziție. Or, statul român nu-și permite așa ceva, pentru că responsabilitatea primară pentru minoritatea națională de 1,2 milioane de oameni, pentru un dialog interetnic constructiv și pozitiv este a sa, a statului român.

Pentru statul român este un lux, o eroare fundamentală să trateze minoritatea națională maghiară ca fiind în opoziție. O minoritate națională nu poate să fie niciodată în opoziție cu statul în care membrii săi trăiesc și ai cărui cetățeni sunt.

Prin tratamentul aplicat comunității maghiare din România după integrarea în UE (și în special după 2011), statul român nu a făcut altceva decât să-i împingă pe aceștia în brațele Budapestei, tocmai în perioada în care Ungaria a venit cu nouă perspectivă, viziune pentru maghiarii din Bazinul Carpatic, alocând și resursele necesare strategiei în cauză.

Și la acest context se mai adaugă liniile diferite de politică externă din ultimii 12 ani ale celor două capitale, care au totuși o bază comună: apartenența la NATO și UE.

Politica de deschidere către Est a Budapestei a trezit rezerve și suspiciuni nu doar la București, ci și în alte capitale Occidentale. Ungaria a mizat pe dezvoltarea relației cu Moscova având în vedere strategia Germaniei sub Angela Merkel de a integra Rusia într-un parteneriat constructiv cu UE, ce ar fi generat o schimbare geostrategică, caz în care Orbán Viktor ar fi fost în poziția de beneficiar al relațiilor economice.

Doar că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, Rusia nu s-a dovedit a fi un partener onest, în loc de parteneriat a dezvoltat un război hibrid împotriva Vestului, context în care Ungaria a fost mai mult decât vulnerabilă.

Războiul din Ucraina a pus capăt, cel puțin pe termen scurt și mediu șansei unui parteneriat UE – Rusia și va conduce la reconfigurare geopolitică regională și globală, cu un rezultat încă necunoscut. Agresiunea militară a Rusiei în Ucraina a pus capăt perioadei post Război rece, deschizând o nouă etapă în relațiile internaționale.

Ungaria a fost prinsă în plină campanie electorală a alegerilor parlamentare de războiul din Ucraina, care a spulberat toate strategiile de campanie, avantajându-l pe Orbán Viktor, premier în funcție, într-un sistem și o competiție electorală calificate de analiști ca fiind inechitabile, dar și cu un FIDESZ extrem de profesionist și disciplinat.

Orbán Viktor câștigă alegerile a patra oară consecutiv cu o majoritate calificată de două treimi și cu sprijinul a 94% din cei 220 de mii de maghiari cu dublă cetățenie care și-au exprimat votul, din care 55 de mii de voturi au fost anulate. În România avem aproximativ 1.150.000 de maghiari (după estimările pre recensământ), din care 900 de mii cu drept de vot, aproximativ 550 de mii și cu cetățenie maghiară.

Deși liderii maghiarilor din România au fost fermi în a condamna agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, în public au reapărut temerile pericolului maghiar în contextul agresiunii militare a Rusiei, având în vedere relația dintre Budapesta și Moscova.

Minoritatea maghiară din România a devenit din nou risc la adresa securității naționale. Oricât de atent și-ar alege cuvintele comunicatorii, oricât de justificate ar fi criticile față de regimul din Ungaria (de relația acesteia cu Rusia, de poziția ei față de războiul din Ucraina și de relația acesteia cu maghiarii din România) subiectul plonjează pe un teren fertil în mentalul majorității române, orice cercetare sociologică relevând faptul că românii percep Rusia și Ungaria ca pericole la adresa României. Pericolul maghiar este și în cultura organizațională a unor entități publice, care îl promovează ori de câte ori au interesul și posibilitatea.

Cui îi folosește această abordare? Cum putem risipi aceste aluzii, acuzații? Ipotetic, și subliniez o ipoteză imposibilă, o simplă analiză a cifrelor privind ponderea populației din Transilvania pe apartenență etnică ar fi suficientă pentru a închide discuția. În orice reconfigurare geopolitică, populația majoritară în Transilvania rămâne cea română.

Minoritatea maghiară din România este o comunitate care are nevoie de confortul siguranței, a securității. După 1989, cei mai mulți maghiari au părăsit România în perioade de instabilitate socială, când sentimentul de insecuritate, impredictibilitate era ridicat, cum a fost cazul mineriadelor.

În orice conflict, primii care pleacă sunt minoritarii etnici, gradul de insecuritate al acestora fiind mult mai ridicat, probabilitatea de a fi victime și țapi ispășitori ai oricărui conflict este accentuat.

Vedem în războiul din Ucraina cum regiunea Transcarpatia riscă să rămână fără minoritatea maghiară, care părăsește regiunea din cauza insecurității.

În fond, tratată ca risc de securitate și după 1989, minoritatea maghiară a fost prin comportamentul său unul dintre cei mai importanți factori de securitate a României în ultimii 32 de ani.

Îngrijorările privind situația dialogului bilateral dintre România și Ungaria, respectiv a relației interetnice dintre majoritatea română și minoritatea maghiară sunt justificate.

În relația bilaterală, cele două state sunt membre NATO și UE, pozițiile lor sunt diferite, Ungaria se află într-o aparentă izolare internațională din cauza deficitului de stat de drept și a poziției iliberale și suveraniste promovate de Orbán Viktor, pe când România a fost pe o cu totul altă traiectorie diplomatică și de statut, de apreciere internațională, iar odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, rolul și poziția Bucureștiului a câștigat o altă semnificație și greutate în regiune.

Cu greu credem că după mai bine de 12 ani de când relațiile bilaterale se desfășoară doar la nivelul miniștrilor de externe, în acest nou context geopolitic, România va fi de acord cu impulsionarea relațiilor bilaterale, tocmai când Ungaria lui Orbán Viktor este din ce în ce mai izolată pe plan internațional, aflându-se în dificultate în relația cu cei mai importanți actori externi.

Relația interetnică dintre majoritatea română și minoritatea maghiară suferă, există percepția unei distanțări între cele două comunități, spațiile de socializare, mai între tineri nu există sau nu sunt suficiente, podul dialogului interetnic nu mai este atât de prezent și efectiv ca în trecut. Aceste aspecte pot fi însă îmbunătățite dacă există voință, competență și pricepere, în primul rând la nivelul factorului politic.

„Politica națională maghiară – Cadrul strategic al politicii naționale” implementat de guvernele succesive ale lui Orbán Viktor deranjează România, care își vede minoritatea maghiară atașată de Budapesta. Cu un spațiu informațional de limbă maghiară controlat de Ungaria, România asistă la cum statul vecin formează mentalitatea și percepțiile minorității maghiare după interesele sale și cum politica sa de reunificare a națiunii maghiare afectează relația interetnică de pe teritoriul său.

UDMR apare în permanență ca o formațiune care s-a predat lui Orbán Viktor, ceea ce începe să nu deranjeze liderii Uniunii. Pentru maghiarii din România este important ca nu doar în fapt să-și păstreze autonomia asupra deciziei și reprezentării politice, ci și la nivel de percepție.

Pe termen scurt și mediu impulsionarea dialogului interetnic este la îndemâna statului român și a liderilor minorității maghiare. Un astfel de demers ar avea și rolul unui factor de echilibru între relația minorității maghiare cu statul de rudenie, ca parte a națiunii maghiare, în raport cu relația membrilor aceleiași minorități cu statul de cetățenie, România.

Acest dublu statut pe care îl au membrii minorității maghiare trebuie să ofere garanții reciproce de încredere și securitate, să fie într-un echilibru prin evitarea extremelor. În caz contrar putem să avem o dilemă de securitate. Ceea ce nu e cazul acum.

În acest context, este dificil de identificat un nou proiect comun care să relanseze parteneriatul pe relația București – Budapesta – via maghiarii din Transilvania, dar în lumina crizei militare din Ucraina, al unei reconfigurări a relațiilor internaționale interesul ar fi ca cele două state să fie parte a unei Europe puternice, stabile, prospere, și nu parte a unei regiuni cu statut de periferie.

Iar într-un astfel de demers, culpabilizarea și tratarea cetățenilor români aparținând minorității naționale maghiare ca posibil factor de risc la adresa securității naționale este contraproductivă și denotă doar incapacitatea unor entități publice de a construi și menține relații interetnice care să ofere garanții de securitate reciprocă.

Pe de altă parte, minoritatea maghiară din România, mai ales reprezentanții comunității, au obligația să mențină un echilibru în relația cu regimul lui Orbán Viktor, care nu izolează doar Ungaria, ci riscă să izoleze și maghiarii din România, or istoria a arătat că maghiarii au pierdut toate finalele geopolitice când au mers pe o astfel de cale.

Citește și cealalta perspectivă:

Ce înseamnă pentru România victoria lui Orban în Ungaria

 

 

Citește și...

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

36 comentarii

  1. Fiti voi insiva asa cum ati fost sute de ani, ca n-are nimeni nimic cu voi (mai putin uscaturile din ambele parti), dimpotriva: unitate in diversitate, asta e Transilvania si cred ca si Romania.

    • Dacaatata timp cât ungurii ardeleni și secuii votează pe Orbanica Micuțul dictator ungur budapestan…
      La ce se așteaptă minoritatea maghiara din Transilvania?
      Ei trag spre extremism și cu rușii
      Și românii ardeleni sa fie de acord?
      Nu se poate…
      Apoi mai exista un precedent periculos
      Prin Dictatul de la Viena
      Când Ungaria a obținut de la Hitler un coridor ,o fâșie de pământ Transilvania ce ajungea în Secuime.
      De unde știu românii, ca dacă câștiga Putin…războiul..
      Orbanica Micuțul dictator ungur budapestan
      O sa ceara același lucru…
      Vrea și el un coridor ce leagă Ungaria de Secuime…
      Asta…se poate repeta istoria ..
      De asta exista…
      #frica românilor..

  2. Totul este politic, noi ca popoare necesita sa trecem peste. Ar fi frumos fara granite și fără discriminare. Toți suntem oameni indiferent de religie și naționalitate.

  3. Domnule KEREKES, lasati povestile. Sau cel putin mai scurtati din ele. Cand principala grija a guvernului ungar in contextul razboiului din Ucraina e cum sa plateasca gazul in ruble si 94% din maghiarii cu dubla cetatenie care au votat il sustin, e usor de inteles de ce presentati un risc la adresa securitatii nationale. Si nu doar atat. In momentul de fata maghiarii prezinta risc la adreasa securitatii UE.

    Cazul Ditrau (pe care vad ca ati uitat sa il mentionati) arata cam la ce nivel sunt maghiarii. Mai aveti si nerusinarea sa va plangeti ca sunteti persecutati, scosi tapi ispasitori si asa mai departe. Faceti un exercitiu de imaginatie si incercati sa va ganditi prin prisma acelui moment cam cum s-ar purta romanii cu maghiarii daca ar avea mentalitatea lor.

    • Intr-adevar, o lunga poveste ca sa ocoleasca niste intrebari fundamentale pe care ar trebui sa si le puna ” ca maghiar”:

      1. Sunt intradevar maghiarii un risc la adresa securitatii nationale.
      2. Daca nu e adevarat ce fac eu (autorul, ca maghiar) sa conving ca nu sunt risc
      3. Care sunt cauzele pentru care sunt considerat un risc si ce se poate face mai intai dinspre mine, si mai apoi dinstre ceilalti…

      Si cateva exemple printre randuri pe care autorul nici nu le observa ca probleme:
      1. „școală clasa de la secția maghiară juca cu cea română în campionatul intern de fotbal”. Sa ne imaginam ca in SUA joaca persoanele de culoare impotriva albilor intr-o scoala.
      2. „Nici noi nu eram îngeri, utilizam și noi calificative,” – sa intelegem ca asta e solutia propusa de comunitatea maghiara ??? Nici nu mai conteaza cine a inceput ….
      3. „Prin tratamentul aplicat comunității maghiare din România după integrarea în UE (și în special după 2011), statul român nu a făcut altceva decât să-i împingă pe aceștia în brațele Budapestei” – fiti mai specifici, noi am vrea sa va luam din bratele Budapestei, dar nu stim ce s-a intamplat in 2011, in afara de influente externe cu „alocare de resurse”

      4. „UDMR a intrat într-o lungă perioadă de opoziție, aproape 10 ani.” – incerc sa identific perioada …. Poate ca atunci cand UDMR era la putere si sabota diverse proiecte, mai ales in domeniul justitiei – se considera tot opozitie.

  4. Poate v-ar trebui alti lideri cre sa nu faca joc dublu. Pe deoparte, pentru urechile românilor, condamna razboiul din Ucraina, pe de alta il ling in fund pe Orbàn, ale carui canale TV fac deschis propaganda ruseasca, prorazboi, iar etnicii maghiari de aici l-au votat in masa. Vorbesc maghiara, citesc comentariile de pe Transtelex, 444.hu,etc.si pot sa spun ca cel putin jumatate il proslavesc pePutin, si evident, urmând logica orbanista(cine il critica e impotriva Ungarie, daca e strain, tradator de tara daca e maghiar. Daca ar fi doar câteva voci, n-ar fi o problema, dar in Székelyfôld-secuime) mie imi pare ca este opinia majoritara. Sânt putini intelectuali maghiari, gen Kovàcs-Eckstein, Déményi, dar prea putini. Aici vad baiul. Si asta, dupa mine din cauza mesajelor duplicitare ale sefilor UDMR. In rest n-ar fi nici o problema intre noi, desigur cu exceptia uscaturilor de ambele parti

  5. Ii iubesc pe secui și obiceiurile lor tradiționale. De-asemenea cred ca zona Harghitei e cea mai frumoasa din tara.

  6. Attila.. articolul este bine scris chiar dacă ”românul” din tine te face să scri textul articolului puțin inclinat spre Budapesta. Da, marea majoritate a maghiarilor și românilor trăiesc și se bucură împreună de beneficiile multiculturalității, ba chir aș spune că , cel puțin muntenii se uită cu mai mult respect la ardeleanul maghiar decât la cel român.
    Atunci când din realția de ”respect” al lui Orban față de kriminalul de la kremlin noi vedem pericol și vezi cu ochii tăi ce se întâmplă în Ucraina , mai ai semne de întrebarre rreferitoare la pericol ?
    Nu ,maghiarii de azi sunt problema, secole de subjugare, crime și asimilare a românilor sub ocupația autro-ungară sunt cele care nu se uită !
    Așa pentru bunele maniere și respect nu încerca să ne crezi proști cu demografia din Transilvania deoarece ÎNTOTDEAUNA românii au fost majoritari , dar asta nu folosește la nimic, ba mai mult românii au murit în linia intâi în războaiele imperiului austro-ungar. În fine rromi din Transilvania ce locuiesc in comunitați în care mai sunt maghiari mulțumesc lui Orban pentru bursele primite din Ungaria..deoarece copii lor sau declarat maghiari pînă la data la care nu se mai primesc burse.

  7. Daca ne referim la puterea politica pe care UDMR o are, de 30 de ani, in Romania, vina e a electoratului roman. O prezenta de peste 60% la vot, ar scoate foarte simplu „balamaua” UDMR din Parlament.
    In alta ordine de idei, in plan international, disensiunea nu mai e doar intre Ungaria si Romania, ci intre Ungaria si UE. Prin actiunile sale, Ungaria se pozitioneaza clar mai mult in favoarea Rusiei decat a Ucrainei.
    Faptul ca Ungaria refuza transportul armamentului pe teritoriul ei catre Ucraina, este o dovada clara a servilismului lui Orban fata de Putin. Pt ca Orban stie clar ca pozitia lui nu impiedica sub nicio forma alimentarea Ucrainei cu armament.
    Dar e un semnal politic clar al slugarniciei lui Orban fata de tarul Putin.

  8. Numai ce poate face statul roman, ce cere minoritatea maghiara, etc… numai idei din astea. Dar maghiari din Romania ce fac pt statul in care traiesc? Ca majoritatea lor nu sunt in stare nici sa invete limba ca lumea. Multi dintre ei nici nu recunosc statul si cand sunt intrebati de unde sunt, spun regiunea (Transilvania, Ardeal) si nu Romania. Ascund cu nonsalanta de unde vin, va este rusine ca veniti din Romania? Uite la Hunor, mai deunazi, nici nu a vrut sa spuna ca ultimile fonduri trimise in comunitatea lui veneau de la Bucuresti. Prin omisiune dadea de inteles ca fondurile vin de la Budapesta. Si tot asa! Mai arati si voi ceva ca sunteti in mod real parte din aceasta tara si apoi cereti.

    • Ăsta nu-i un stat să te mândrești că-i aparții. Eu sunt român, dar dacă mă întreabă cineva de afară de unde sunt, spun că din Transilvania, nu din România.

      Și o idee de proiect civic: în parlament, în sala unde au loc ședințele camerelor reunite, în locul stemei țării să fie un anunț mare, vizibil de către toți parlamentarii, pe care să scrie: „Românilor, nu furați”.

  9. Eu vreau sa zic doar un lucru: avand in vedere ce batjocura de politica face Bucurestiul pentru propria tara, cat de inculti si de saraci am ajuns in ultimii 30 de ani, cati oameni inteligenti si bine pregatiti au plecat si au deja copii in alte tari, nici romanii, nici maghiarii din Transilvania nu vor mai da pe-afara de mandrie ca apartin acestei tari si Romania se va fractura dar nu din cauza lui Orban, ci din cauza incompetentilor si hotilor de la conducere. Nimeni nu mai tine cu ei iar ei nu mai tin cu Romania. Pacat de noi toti.

    • In buna parte si cu ajutorul UDMR care a votat toate legile de demolare a justiției…Fără ei nu se putea clădi nimic.

  10. Daca nu le convine sa se duca la Orban

  11. Cel mai mare dușman strategic politico economic ptr Romania …este Ungaria …sa fie f clar…

  12. Eu ce sa va fac. Voi votati cu Orbán si tot voi chemati politia. UDMR a fost parte din aproape toate guvernele ultimilor 10 ani, deci lasati aburelile pentru ca e foarte clar cu cine va asociati. Daca aveti imaginea de „risc la adresa securitatii nationale” v-ati facut-o literalmente cu mana voastra in momentul in care ati pus stampila pe Viktor Orbán .

    In fine, abia astept sa intram in Schengen si sa scrie „Uniunea Europeana” si pe pasapoartele romanesti si pe cele maghiare ca sa ne putem misca liber fara oprelisti noi in Panonia si voi in Harghita sau unde veti vrea sa mergeti.

  13. Oamenii de rand au trait mereu in pace si nu au facut caz de etnia celuilalt om. Conducatorii meschini si vicleni au fost mereu si sunt cei care alimenteaza conflictele din ratiuni care nu au legatura cu binele comunitatilor. Iar in zilele noastre, oamenii intregi la minte nu privesc la semenii lor din prisma conflictelor din istorie.
    Mi-e greu sa cred ca in momentele de instabilitate sociala doar minoritatile au parasit masiv Romania; nu cred ca a fost teama, cat mai ales o lehamite si lipsa unei perspective care a determinat deopotriva foarte multi romani sa plece.
    Referitor la minoritatea maghiara, parerea mea, niciun regim din Romania nu le poate face atat de mult rau cat isi fac ei singuri. Sunt foarte multi maghiari care nu vorbesc romaneste si asta nu cred ca le aduce vreun avantaj, dimpotriva.

  14. Eu atata am de zis: cine-si UITA istoria risca oricand sa o repete.Si nu pot uita ca Ziua Nationala a Romaniei este pentru maghiari O ZI DE DOLIU!

    • E zi de doliu pentru pierderea privilegiilor si a puterii discreționare pe care imperiile le exercitau aspra popoarelor dominate? Bun venit in realitatea sec 21, imperiile au fost dezmembrate in Europa pentru oprirea jafului.

    • Și acum, că nu ne mai jefuiesc imperiile multinaționale, ci corporațiile multinaționale, e mai bine, nu, că-i mai democratic…

    • Punct ochit, punct lovit !

  15. Ma bucur ca a aparut acest articol. E o reactie a articolului d-lui Tapalaga despre ce inseamna victoria lui Orban pentru Romania si maghiarii din Transilvania.
    Dar eu cred ca ce a spus d-l Tapalaga e doar parerea lui….eu nu vad o amenintare in etnicii maghiari indiferent de context, razboi sau nu. Si de altfel nu vad de ce am generaliza….generalizarile dauneaza grav judecatii 😀. Exista oameni si oameni si printre romani si maghiari iar oamenii nu trebuie tratati in functie de etnie ci in functie de caracterul lui. Asa ca e bine ca a aparut si replica maghiara la opiniile d-lui Tapalaga.
    Bravo pentru fair play G4media

  16. De fapt, ce a dorit bacsi cu eseul ăsta?!

    • Sa expuna punctul de vedere al minotitarii maghiare. Foarte bine ca l-a publicat.

      Dar eu pe cuvant ca nu-i inteleg. Se plang ca sunt discriminati si ei voteaza tot cu un personaj care incita la discriminare. Harta Ungariei cu voturile arata ca Budapesta au votat in aproape toate districtele mai putin unul impotriva lui Orban, pe cand in prvincie si in special langa Ucraina, Slovenia si intr 3 districte din Gyor-Moson-Soprion au votat peste 60% cu Orban.

  17. Dl. Kerekes daca maine Romania ar fi bombardata de Rusia,ati fi in transeu alaturi de mine sau ati fi la Budapesta? Spuneti ca: dublul statut pe care il au membrii comunitatii maghiare trebuie sa ofere garantii reciproce de incredere si securitate.Pentru ca in caz contrar avem o dilema de securitate spuneti si asa este.Cea ceste cazul acum,cand AVEM o dilema de securitate.Pentru ca acest razboi nu mai este o poveste, este o realitate tragica ,tangibila si minoritatea Maghiara din Romania prin votul pe care la dat a dat de inteles ca este de cealalta parte a baricadei .

    • Stai linistit sefu’… Haurolac/shoshocarii si toti vitejii „patrioti” urmaritori de georgescu/dugin ar fi cel putin in Spania sau mai departe cu pasapoartele proaspete daca ar fi atacata tara! shosho, coarna si alte lichele tradatoare ar fi in Moscova pentru a primi instructiuni cum sa ne „pacifice/denazifice/neutralizeze”! Noi am lua „peste coaja” ceva dar, in ce hal e armata lui putler, nu ar putea sa treaca Carpatii… pretul imobiliarelor sigur ar scadea! Sunt maghiar, nu mai votez udmr din 2000 incoace, cand s-a pus capra la psd! Daca ar fi sa ne atace putler as ramane sa lupt pentru tara mea! In schimb daca ar veni haur la putere as pleca! Nu am pasaport/dubla cetatenie!!!

    • Cum adică de cealaltă parte a baricadei? Nu sunt maghiarii aliații noștri în NATO? Sau pui la îndoială soliditatea alianței?

  18. „Eroarea statului român este că nu a făcut și nu face o distincție minimă între UDMR și comunitatea maghiară”

    Comunitatea maghiara voteaza constant UDMR.. si „statul roman” este constant condus, sub o forma sau alta, de un guvern care include UDMR.

  19. UDMR nu are dreptul să guverneze, a obținut doar 5% cu ajutorul PSD ca apoi în parlament să facă tot ce u se dictează de la PSD. Sunt partide cu mai multe procente și care nu sunt la guvernare. În plus, nu uităm bebelușii morți la maternitatea Giulești, nu uităm pădurile tăiate și bogăția peste măsură a membrilor UDMR din mafia lemnului, nu uităm ursul împușcat, nu uităm mediul natural poluat,….. faceți greșeli la guvernare și nu sunteți anchetați pentru că imediat țipați că sunteți discriminați!!!

  20. Comunitatea maghiara care il voteaza pe Orban, si la fel ca sinistrii care il votau pe Vadim ori Iliescu sunt persoane responsabile, posesori de creier propriu, nu cine stie ce copilasi inocenti care nu ar avea habar ce joc sunt alegerile intr-o tara. Nu sunt nevinovati. Adevarul trist este ca il voteaza pe Orban care e sustinut de extremistii maghiari care vor „Ungaria Mare”, adica schimbarea granitelor Romaniei de azi. Punct.

    Dorinta de a nuanta e mereu legitima, insa faptele sunt de data asta triste: maghiarii din Romania s-au lasat manati de promisiunile pur si simplu mincinoase ale lui Orban votand un dictator si un sustinator pe fata al Rusiei si astfel votand fatis impotriva Romaniei. Asta e cel mai trist.

    Iar argumentul demografic stim bine ca e cu doua taisuri, uitati-va ce face Putin, cat de usor se stramuta milioane de refugiati cu doar cateva sute de bombe. Si uitati-va in cum investeste Orban bugetul pentru inarmare.

    Romania pe buna dreptate trebuie sa se ingrijoreze si sa faca pe tacute ce trebuie facut pentru a se pazi de piticul dement de la vest.

    Orban are din pacate un plan. Maghiarii din Transilvania au votat PENTRU acest plan. Cu alte cuvinte s-ar putea chiar spune un „PENTRU UN RAZBOI CU ROMANIA”. E concluzia logica, nu vad cum altfel s-ar schimba granitele de azi ale Romaniai. De asta cei care au votat astfel, pot fi vazuti un „risc de securitate” in orice tara normala. Dumneavoastra ii prezentati drept victime. Ale cui? Ale proprei prostii? Ai propagandei orbanesti? Poate. Dar acest vot are potentialul unei asemenea semnificatii. De asta este extrem de periculos.

    Sa speram, pentru noi toti, ca Orban nu va capata sustinerea pe care se bazeaza si toata porcaria asta se stinge. Din pacate… mult prea incet. Vor dura decenii pana minoritatea maghiara din Romania isi va spala obrazul dupa ce a facut acum…

    Va multumesc oricum pentru articol.

  21. Buna ma numesc Aruna pe nume de scena Aluna si sunt noua in orasul tau, un trans care ofera servicii deocheate domnilor care n-au bani nici sa treaca strada. Daca esti zvelt ca nuiaua de alun si iti plac alunele coapte sau bine prajite, atunci te astept in locatiile mele de lux parcuri, toalete publice si santiere in constructii. Accept si scule de tamplarie, ciocane din piele, surubelite si clesti de spart alune.

  22. Foarte bun articolul, insa nu a acoperit anumite aspecte.

    In contextul conflictului din ucraina, romanii numai au incredere in ungaria din 3 motive, politica adoptata de ei, relatiile cu china/rusia + apropierea lor{cand ei de fapt sunt ceva ostil nato si securitati independentei de stat accordata de nato, ingrijorarile privind radicalizarea unor discursuri ce au condamnat mereu occidentul si decizia de a se intoarce transilvania la romania.

    Articolul nu a abordat problemele de integrare etnica in romania, aici vorbim de sarbatorirea si respectarea jumatati etnice si faptului ca in mod cert sunt si romanii aceste persoane minoritare, si ca nu ar trebui sa se separe intr-o minoritate, decat la nivel de ceea ce inseamna cultura etnica. Foarte multi maghiaro-romani arata an de an ca nu au libertatea de a alege, ei sunt blocati sa voteze grupul etnic care ii uneste cultural, in partidele de traditie romaneasca nu prea se gasesc maghiari, si ei rareori se incred sau isi pun baza intr-un partid romanesc. Mai ales in cadrul harghitei,miercurea ciuc, covasna, unde politicieni romani nu se pot intelege din cauza barierei puse de ei insusi ca minoritate, ca sa fi minoritate in romania ar trebui sa stii bine limba romana si sa te simti legat de limba maghiara si cultura lor mai mult, insa daca stii doar maghiara si deloc romana, ce minoritate mai poti fi considerata, cand efectiv statul plateste tot si nici limba romana conversational nu merge. De asta e bine sa ii eliberam de cetatenia romana pe cei care nu vor sa invete limba romana, pentru ca ori sunt o minoritate, ori sunt doar cetateni maghiari in trecere ce se folosesc de resursele romaniei si lupta impotriva culturi romanesti, asta se arata prin antipatia fata de limba romana si cultura romaneasca.

    Problema nu e in societatea romaneasca, e in cei ce au antipatie fata de cultura romaneasca, si se asteapta ca noi romanii sa fim obligati sa le respecta cultura maghiara ca si cum noi romanii am fi pe teritoriul lor. De aici eu personal consider ca si roman, ca trebuie sa respect minoritatea romano- maghiara care are ceva comun cu mine si care intelege ce este pe masa si ca micile atenti ungare primite, nu este statul care le-a dat viata si sprijin pe parcursul dezvoltari de la un copil, la un adult. Sunt multi maghiari pe care ii stiu, persoane de treaba care vorbesc romaneste foarte bine aici la granita romano-ungara, avem prieteni si persoane maghiare care fac parte din familie, toti vad fata adevarata a Romaniei aici.

    Eu sunt satmarean, la origine etnica sunt si maghiar, insa nu vorbesc limba maghiara din motive simple, ca nu am avut de la cine sa învăț nici tatal meu nu stie maghiara, numele e mai mult romanesc fiind cu diacritice, dar la origine maghiar. Si pot sa spun ca solutia e sa te integrezi 100% in cultura romaneasca, sa inveti limba, sa nu ai antipatie fata de cultura maghiara, si sa iti iubesti tara in care te-ai nascut. Pana la urma statul si alti romani platesc sistemul de sanatate,scoala, deconteaza transportul elevilor, pune pe masa universitati si ofera mamelor concediu de maternitate si alocati mult mai decente, decat a facut in trecut.

    Pot doar sa ma simt norocos ca sunt roman, indiferent de cate lucruri negative se gasesc. Romania e o tara bogata, are dragoste in ea si intelepciune cand o cauta. O tara care nu ne-a trimis 5km prin desert zilnic dupa apa, o tara in care ai avut ce manca, ai avut libertate si inca ai din plin. Zicea si tatal meu, un american intors in Romania: ” La voi este America libera, nu la noi”.

    Ce alta tara permite atatea lucruri, poti avea masi i cate vrei, poti sa faci un chef, 2 acasa fara sa bata politia la usa, poti parca si gratis daca gasesti, poti sa ai casa ta cum ti-o doresti, doar banii trebuie sa ii faci, de aici se explica de ce politicul in romania da sa fure si alege sa ramana si ani buni de zile in romania, chiar si dupa condamnare cu inchisoarea.

  23. O singură propoziție demontează TOT articolul și arată de fapt justețea poziției românilor față de maghiari: „În orice reconfigurare geopolitică”!
    Simplu și la obiect subconștientul autorului ne arată la ce speră de fapt: o „reconfigurare” în care Transilvania nu ar mai aparține României.
    Da maghiarii SUNT o amenințare pentru securitatea României și ei înșiși nu se sfiesc să gândească în acești termeni, indiferent dacă pe față împrăștie alte platitudini!

  24. Toate astea se intimpla pentru ca nu se integreaza in tara unde traiesc si sunt sustinuti politic .

  25. Articol relativ ok scris. Singurul lucru care lipseste este atrcocitatile comise de armata hortista in 1940.

    Indiferent de istorie ar trebui sa ne intelegem si sa ne respectam culturile.