România, cel mai mare ritm de depopulare a satelor din UE / În fiecare an, 9 sate românești dispar

România se confruntă cu o „realitate cruntă” – depopularea mediului rural, care înregistrează cel mai mare ritm din Uniunea Europeană, a declarat, în cadrul dezbaterii „Jurnal de primar. Cum poți moderniza o comună cu fonduri europene”, organizată de Sierra Quadrant, Dan Lungu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Ciugud și coordonatorul proiectului Ciugud Smart Village.

„În fiecare an, potrivit studiilor, 9 sate din România dispar. Asta este realitatea cruntă”, a subliniat el.

Pentru a combate acest fenomen, Dan Lungu propune o abordare „strategică”, în care să fie implicați primarii din mediul rural, alături de decidenții politici, care să identifice „corect toate nevoile satului românesc” pentru dezvoltarea unor „politici publice conturate și creionate”: „Împreună, putem să ne punem la masă și să gândim aceste politici publice și încet, încet, să nu lăsăm să moară satele noastre”.

În cazul în care România nu va reuși să implementeze astfel de politici, depopularea satelor, care este „cea mai mare din Uniunea Europeană în momentul de față”, „s-ar putea să devină o mare problemă”, avertizează Dan Lungu. „Şi încet, încet, ajungem ca satele noastre să aibă, poate, în viitor, infrastructură, școală, dar să nu mai aibă oameni care să fie acolo”.

Dan Lungu a subliniat unicitatea României în cadrul Uniunii Europene, în condițiile în care este țara cu cea mai mare pondere a populației în zona rurală. „Avem 45% din populație în zona rurală, peste 80% din teritoriu este în această zonă rurală, dar, din păcate, dacă vă uitați, un pic, pe distribuirea fondurilor, deși aici sunt cele mai multe probleme, nu ajung atât de multe fonduri astfel încât să rezolvăm toate problemele”, a continuat el.

Iar problema principală a comunităților rurale „este că oamenii de acolo s-au săturat să aștepte și, încet, încet, migrează spre zonele urbane, iar satele noastre mor în fiecare zi”.

„Şi asta e marea problemă. Școlile noastre mor în zona rurală, pentru că populația școlară din zonele rurale (…) migrează spre zonele urbane. În primul rând pentru că nu au condiții, în al doilea rând, pentru că este acea vorbă, acel mit, că la țară nu se face școală”, a mai spus el.