România atacă la Marea Cameră CEDO hotărârea în cazul Buhuceanu, în care a fost condamnată pentru încălcarea Articolului 8, referitor la ”dreptul la respectarea vieţii private şi de familie”

România a atacat la Marea Cameră CEDO hotărârea în cazul Buhuceanu, în care țara noastră a fost condamnată pentru încălcarea Articolului 8, referitor la ”dreptul la respectarea vieţii private şi de familie”.

Context

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a admis în mai plângerea formulată de Asociația ACCEPT și 21 de familii împotriva Statului Român prin care s-a sesizat încălcarea Articolului 8 din Convenția CEDO, ”dreptul la respectarea vieţii private şi de familie” în cauza Buhuceanu și alții vs România. Hotărârea vine la 4 ani după ce 42 de persoane au dat în judecată statul român din cauza lipsei de recunoaștere și protecție legală pentru familiile lor.

Experți în drept au explicat pentru G4Media că, urmare a deciziei CEDO din mai, statul român trebuie să adopte o legislație prin care să recunoască cuplurile de același sex și să le protejeze drepturile.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Curtea a declarat cu cinci voturi pentru și două voturi împotrivă, că cererile cetățenilor români sunt admisibile. Se constată, de asemenea, că a avut loc o încălcare a articolului 8 din Convenție.

CEDO hotărăște, în unanimitate, ”constatarea unei încălcări a Convenției constituie în sine o satisfacție echitabilă suficientă pentru orice prejudiciu moral suferit de reclamanți”.

Ce prevede ARTICOLUL 8

Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie

1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora.

Asociația ACCEPT și 14 persoane care formează 7 cupluri stabile au dat în judecată statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru a reclama încălcarea dreptului la viață privată și de familie în România, se arată într-unn comunicat al organizației. Potrivit sursei citate, aceste persoane nu au putut accesa nicio formă legală de recunoaştere şi protecţie a familiei lor, cu consecinţele grave în viaţa lor de zi cu zi.

Partenerii nu sunt recunoscuţi la spital sau în relaţie cu alte unităţi sanitare ca fiind aparţinători – prin urmare, ei nu pot sta unul lângă celălalt la medic sau în spital şi nu pot decide pentru celălalt în cazuri de forţă majoră, nu pot ridica de la morgă corpul partenerului în caz de deces sau efectua demersurile de scoatere a certificatului de deces, obţinerea ajutorului de înmormântare.

Nu se pot moșteni unul pe celălalt prin intermediul moștenirii legale și nici nu pot beneficia de statutul de co-asigurat pe contractul de asigurări de sănătate al partenerului.

„Cererea adresată Curţii Europene a Drepturilor Omului a fost depusă de 14 reclamanţi care formează 7 cupluri de persoane de acelaşi sex, susţinuţi de Asociaţia ACCEPT. Am reclamat faptul că statul român şi-a încălcat obligaţia pozitivă de a acorda o formă de recunoaştere şi protecţie legală familiilor formate din cupluri de persoane de acelaşi sex. Mai mult, am argumentat existenţa unui tratamentul discriminatoriu prin care statul român, în mod activ, a modificat cadrul juridic după anul 2009 pentru a preveni obţinerea unei forme de protecţie juridică de către aceste cupluri. Am invocat încălcarea art.8 şi 14 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale (CEDO), respectiv dreptul la viaţă privată şi de familie şi dreptul de a nu fi supus discriminării pe criteriul orientării sexuale şi am cerut aplicarea precedentului din cauza Oliari şi Alţii contra Italiei (21 iulie 2015),” a declarat Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului și membră a ACCEPT.

Una dintre familiile care solicită la CEDO reglementarea parteneriatului civil în România este formată din Florin Buhuceanu (foto) și Victor Ciobotaru. Celelalte 6 cupluri doresc să rămână pe moment anonime.

Florin Buhuceanu este implicat ca membru ACCEPT în mișcarea pentru egalitatea persoanelor LGBTI de mai bine de 20 de ani, militând pentru abrogarea articolului 200 din Codul Penal.