Reuters: UE e pe pista greșită în privința unei apărări eficiente cu drone

Analiză Reuters, via Rador: În nerăbdarea de a ajuta Europa să-și amelioreze apărarea în fața agresivității Rusiei, Bruxelles-ul a tras un glonț orb. Recenta propunere a Comisiei Europene „Defence Readiness Roadmap” [„Ghidul pregătirii militare”] către guvernele membre are o abordare eronată în privința unui element crucial al oricărui factor serios de descurajare a agresiunii rusești: dronele.

În primul rând din cauză că limitarea efortului doar la nivelul UE e eronată. În al doilea rând, fiindcă lucrul de care e nevoie e un mecanism solid de solidaritate financiară care să ajute înzestrarea țărilor cele mai apropiate de potențiala linie a frontului.

Comisia se joacă cu riscul devierii de la obiectivul real atunci când propune – fie și în termenii cei mai vagi – o politică militară comună. UE nu reprezintă forumul potrivit pentru așa ceva.

Unii membri sunt formal neutri: Irlanda și Austria. Alții, cum este Spania, consideră că nu sunt obligați să cheltuiască prea mult pe apărare din moment ce sunt departe de potențiala linie a frontului.

Pe de altă parte, Regatul Unit și Norvegia sunt doi membri NATO cu armate apreciabile, reprezentând în mod natural componente ale oricărei alianțe defensive anti-Rusia. Acea „coaliție a voinței” menționată de premierul britanic Keir Starmer ar trebui să constituie forumul natural al unor asemenea inițiative comune.

De asemenea, țările est-europene n-ar trebui să suporte de unele singure costul financiar al ridicării așa-zisului „zid de drone”. Cele șapte țări cele mai apropiate de Rusia – statele baltice, Polonia, Slovacia, Ungaria și România – ar trebui să beneficieze de solidaritatea financiară a restului Europei. Cheltuielile lor militare variază în funcție de percepția individuală a amenințării rusești – de la 2% din PIB în cazul Ungariei la 5% în cel al Poloniei.

Însă luate la un loc cheltuielile lor militare s-au ridicat anul acesta la aproape 65 de miliarde de euro, conform estimării NATO. Ar fi logic ca UE să-și asume direct acoperirea unui procent semnificativ din această povară.

Dacă UE ar cheltui pe drone tot atât cât Ucraina (cam 2% din bugetul militar al Kievului, conform expertei militare Olena Krijanivska), ar însemna 1,3 miliarde de euro pentru drone.

Măcar această cheltuială ar trebui să fie suportată colectiv de UE prin emiterea de obligațiuni: cele șapte țări se vor afla în prima linie a unui război, însă conflictul ar constitui o problemă pentru toți cei 27 de membri.

În fine, planul european ar trebui să se bazeze mai sistematic pe expertiza Kievului. Ucraina a devenit principalul furnizor de drone al Europei, cu vreo 100 de companii producătoare și alte 50 care concep software pentru drone.

Kievul produce cam 4 milioane de drone pe an, dar și-ar putea dubla producția cu o finanțare adecvată, potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Mărirea finanțării pentru Ucraina ar ajuta-o să se apere mai bine, dar în plus ar genera și noi venituri prin vânzarea de drone deja testate în luptă către vecinii ei. „Coaliția voinței” ar putea considera această ocazie drept una potrivită pentru a demonstra de cât de multă voință dispune în fapt.

Articol de Pierre Briancon / Traducere Rador: Andrei Suba