Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Alexandru Florian, președintele Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”, a declarat, luni, pentru G4Media și Info Sud-Est, că extrema dreaptă a devenit o realitate în România, iar decalajul dintre declarațiile publice instituționale anti-extremiste și realitatea politicilor publice s-a adâncit. Florian a făcut declarațiile în contextul în care candidatul pro-rus legionar Călin Georgescu a intrat în al doilea tur al alegerilor prezidențiale de pe prima poziție, deși în urmă cu două luni nici nu apărea în sondaje.
Alexandru Florian trece în revistă și principalele explicații, din punctul său de vedere, pentru creșterea propagandei legionare și a fenomenului antisemit în România: lipsa de reacție a parchetelor, nepedepsirea discursurilor extremiste din Parlament, slăbiciunea partidelor politice mainstream în fața pericolului extremist, spațiul acordat simpatizanților legionari sau antisemiților în mass-media, administrațiile locale care numele criminalilor de război sau ale legionarilor pe străzi, în piețe, școli sau alte edificii.
Acesta amintește și slăbiciunea partidelor mainstream în combaterea discursului extremei dreapta în Parlament, dar și sprijinul neașteptat al ambasadei statului Israel acordat partidului AUR:
Nu în ultimul rând, președintele Institutului ”Elie Wiesel” subliniază și lipsa de reacție în Justiție, mai ales prin neimplicarea parchetelor în sancționarea derapajelor antisemite și legionare:
Alexandru Florian a subliniat în dreptul creșterii fenomenului legionaroid și al antisemitismului și ”sprijinul” acordat de Biserica Ortodoxă prin canonizarea unor legionari:
Florian amintește și de administrațiile locale care păstrează încă memoria legionară prin numele străzilor, a edificiilor publice, a școlilor sau altor instituții care poartă nume de legionari sau criminali de război condamnați definitiv pentru faptele lor:
Președintele Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel” a subliniat și influența unei părți din mass-media care acordă spațiu negaționiștilor, antisemiților sau simpatizanților Mișcării Legionare:
Alexandru Florian trăgea un semnal de alarmă încă din 2022 și spunea într-o declarație G4Media și ISE în 2022 că ”antisemitismul și legionarismul sunt în creștere”, iar ”prin clasările parchetelor ei conștientizează că au liber pentru propagandă și acțiune”: ”Avem de-a face cu o nepăsare, un dezinteres pentru construirea unei societăți despre care vorbim de 30 de ani”, mai spunea Alexandru Florian.
G4Media și Info Sud-Est au arătat în exclusivitate, luni, cum au ignorat procurorii antisemitismul și propaganda legionară: Nicio autosesizare la Parchetul General nu a existat în ultimii doi ani, la fel nicio trimitere în judecată, în contextul în care Călin Georgescu, candidatul pro-rus cu discurs legionar, a ajuns marele câștigător în primul tur prezidențial din 24 noiembrie. Propaganda legionară și antisemitismul sunt interzise prin lege în România și se pedepsesc penal.
O analiză G4Media și ISE din 2022 a arătat în exclusivitate cum procurorii au închis 96% din dosarele soluționate în 2022 privind promovarea antisemită, legionară și a criminalilor de război, ba mai mult, unul dintre judecătorii pe masa cărora au ajuns astfel de spețe justifica una din ordonanțele de clasare ale procurorilor. Citește analiza integrală aici.
O analiză RFI din 2023 arată, de asemenea, că din cele 82 de dosare pe care procurorii le aveau de soluționat, 25% au fost clasate, iar restul au rămas nesoluționate.
Lipsa dosarelor deschise de procurori privind propaganda legionară și antisemitismul este constată în contextul în care fenomenul antisemitismului și propaganda legionară au crescut vertiginos în spațiul public, cu precădere pe rețelele de socializare și sunt rostogolite chiar de liderii politici ai curentelor/partidelor extremiste în România.
Iată mai jos doar trei din cele mai recente exemple de încălcare a OUG 31/2002 înregistrate în doar nouă luni, cu impact major în social media, dar pentru care procurorii nu s-au autosesizat:
Un alt caz de notorietate este chiar cel al lui Călin Georgescu, câștigătorul en fanfare al primului tur prezidențial:
G4Media și Info Sud-Est au scris pe larg despre cum încalcă legea autoritățile, minimalizând rolul criminalilor de război din România anilor ’40 și a indicat 16 situații în care legea este încălcată flagrant.
În urma demersurilor G4Media și ISE, au fost schimbate numele străzilor Ion Antonescu din Constanța, Gheorghe Alexianu din Costinești și numele Liceului ”Mircea Vulcănescu” din sectorul 4 București.
Totuși, rămân încă multe străzi, busturi, alte monumente sau spații publice care păstrează numele unor criminali de război. Câteva exemple, în mari centre urbane: În Sectorul 1 din Capitală există o stradă cu numele lui Vulcănescu, în Sectorul 2 un bust memorial, iar în Cluj Napoca, în 2017, însuși primarul Emil Boc a retras de pe ordinea de zi un proiect prin care urma să fie schimbat numele străzii Radu Gyr, invocând ”societatea civilă” care i-a cerut acest lucru.
Mai criticați -l voi mult, parcă văd că în felul ăsta îl faceți președinte.
cred ca realiatea e mult mai cruda si stupida .. un procent de 2 cifre, habar nu au ce e aia „legionar”, „antisemit”