Consilierii locali din Constanța au votat cu unanimitate schimbarea numelui Străzii Ion Antonescu, care devine astfel Comandor Bibi Costăchescu/ Inițiativa a aparținut primarului Vergil Chițac după ce a fost criticat din cauza declarațiilor controversate despre fostul mareșal

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Consilierii locali din Constanța au votat cu unanimitate în ședința de miercuri schimbarea numelui Străzii Mareșal Ion Antonescu, care devine astfel Comandor Bibi Costăchescu, transmite Info Sud-Est. Proiectul de hotărâre a fost inițiat de primarul Vergil Chițac.

G4Media a arătat cum încalcă legea autoritățile, minimalizând rolul criminalilor de război din România anilor ’40, publicând lista străzilor, instituțiilor și monumentelor din țară care încă poartă numele Ion Antonescu, Mircea Vulcănescu, Radu Gyr ș.a.

Primarul Vergil Chițac a declarat inițial că vrea să supună dezbaterii o eventuală schimbare a numelui străzii, pentru că figura și rolul lui Antonescu în istorie sunt controversate.

Ulterior, în urma reacțiilor dure ale ambasadorului Israelului în România, David Saranga, și ale Institutului Național pentru Studierea Holocaustului Elie Wiesel, Chițac a declarat că i-au fost ”răstălmăcite” declarațiile și că regretă interpretarea acestora într-un mod tendențios, vorbind totodată despre dificultățile birocratice pe care le implică schimbarea numelui unei străzi.

Alexandru Muraru, consilier onorific al premierului Florin Cîțu, a transmis că primarul și prefectul Constanței i-au dat asigurări că au demarat procedura de schimbare cât mai rapidă a numelui străzii Ion Antonescu.

Păstrarea sau acordarea numelui Ion Antonescu unor străzi încalcă legea. Potrivit articolului 13 al OUG 31/2002

• Articolul 13(1) Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau altor locuri publice.(2) Se interzice, de asemenea, acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război unor organizații, cu sau fără personalitate juridică.

De asemenea, în mai 2008, Înalta Curtea de Casație și Justiție a respins un recurs împotriva condamnnării lui Antonescu în 1946 pentru crime împotriva omenirii. Astfel, judecătorii instanței supreme au admis recursul formulat de procurori în procesul în care s-a cerut reabilitarea numelui mareșalului Ion Antonescu și au respins cererea de revizuire formulată de Șerban Alexianu, urmașul profesorului Gheorghe Alexianu.

Mareșalul Ion Antonescu a condus România între 1940-1944, perioadă în care au fost deportați, închiși în lagăre și omorâți evreii din Moldova, Basarabia, Bucovina şi Transnistria.

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” spune că în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni.

Mareșalul Ion Antonescu a aprobat politica de stat prin care au fost exterminați evreii din România.

Cine a fost Constantin Bibi Costăchescu

Născut în 1909, Pleşeşti (judeţul Suceava), Constantin Bibi Costăchescu a murit în 1982, la Constanţa. A absolvit Liceul Militar din Iaşi (1928) şi Şcoala Navală din Constanţa (1930). Din 1938 a condus submarinul „Delfinul”, primul submarin din istoria marinei militare române, achiziţionat în 1936 din Italia.

A participat la şapte misiuni în Marea Neagră cu submarinul „Delfinul”, în timpul războiului împotriva URSS (22 iunie 1941- 23 august 1944). Cea mai importantă dintre aceste misiuni a fost cea din 2-7 noiembrie 1941, când a condus misiunea navală de întrerupere a căilor de aprovizionare ale oraşului şi portului Sevastopol, din peninsula Crimeea. În timpul acestei misiuni, a scufundat nava sovietică „Uraleţ”, de 1.975 tdw.

După această misiune, a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”. Pentru faptele militare din Al Doilea Război Mondial, comandorul Constantin Costăchescu a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, cu „Steaua României”, „Coroana României”, „Crucea de Fier” germană.

După Al Doilea Război Mondial, în condiţiile în care submarinul „Delfinul” a fost rechiziţionat de către URSS, comandorul Constantin Costăchescu a îndeplinit misiuni tehnice, apoi, din 1952, a predat la diferite unităţi de învăţământ: între 1952 şi 1955 la Institutul de Piscicultură din Constanţa, apoi la Institutul Tehnic din Galaţi iar din 1955 și până la pensionare, în 1970, la Şcoala Militară Superioară de Marină din Constanţa.