G4Media.ro

UPDATE Cum continuă să încalce legea primăriile care păstrează străzi, instituții sau…

Evrei arestați pe strada IC Brătianu, foto: Muzeul Holocaustului Washington

UPDATE Cum continuă să încalce legea primăriile care păstrează străzi, instituții sau monumente cu numele criminalilor de război/ Printre ele, Cluj Napoca și sectoarele 1, 2 și 4 din București

În România este încălcată de 16 ori OUG 31/2002, care interzice numirea străzilor, a instituțiilor publice sau amplasarea în public a statuilor persoanelor condamnate pentru crime de război sau crime împotriva umanității, potrivit unei liste întocmite de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România, “Elie Wiesel”.

G4Media a semnalat în mai multe rânduri aceste situații, iar în urma materialelor din ultimii doi ani au fost schimbate numele a două străzi: Ion Antonescu din municipiul Constanța și Gheorghe Alexianu din Costinești.

Cu toate acestea, în mari centre urbane precum sectoarele 1, 2 sau 4 din București sau municipiul Cluj Napoca lucrurile nu s-au schimbat.

Cluj Napoca – În Cluj Napoca, în 2017, însuși primarul Emil Boc a retras de pe ordinea de zi un proiect prin care urma să fie schimbat numele străzii Radu Gyr, invocând ”societatea civilă” care i-a cerut acest lucru. Conform documentelor din arhiva CNSAS, Radu Gyr a fost condamnat la 12 ani și 5 luni pentru crime de război (dosarul 40.012, vol 10/2). Primăria Cluj Napoca nu a răspuns solicitărilor G4Media de a transmite dacă și când va relua demersul administrativ. Radu Gyr este una dintre cele mai cunoscute figuri legionare, a fost comandant legionar în scurta perioadă de co-guvernare cu regimul Antonescu și este autorul imnului neoficial al Mișcării Legionare.

Sector 1 – Strada Mircea Vulcănescu. Primăria Sectorului 1 a transmis pentru G4Media că numele străzilor nu pot fi schimbate de administrația de sector, ci de Primăria Capitalei, care nu a răspuns solicitării G4Media până la publicarea acestui articol:

  • ”Strada “Mircea Vulcănescu”, desi este o arteră de pe raza Sectorului 1, aceasta nu se află în administrarea Primăriei Sectorului 1, ci a Primăriei Municipiului București. Astfel, în concordanță cu Anexa 1, poziția 113, a Hotărârii Consiliului General al Municipiului București nr.254/2008 privind administrarea rețelei stradale principale și a lucrărilor de artă din Municipiul București, cu modificările și completările ulterioare, strada “Mircea Vulcănescu” se află în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucutești, prin Administrația Străzilor”, este răspunsul Primăriei Sectorului 1.

Sector 2 – Bustul lui Mircea Vulcănescu. Radu Mihaiu, primarului Sectorului 2, declara pentru G4Media, la finalul lui februarie 2022, că ”va înainta spre aparatul primarului o cerere de analiză a pașilor pentru înlăturarea bustului”. Bustul lui Mircea Vulcănescu a fost instalat în Piața ”Sfântul Ștefan” din București, în anul 2009. Bustul ar fi trebuit să fie înlăturat în 2014, însă Consiliul Local de la acea vreme a respins cererea Institutului Elie Wiesel. Primăria Sectorului 2 nu a răspuns până la publicarea acestui material.

Sector 4 – Liceul Tehnologic ”Mircea Vulcănescu”. Directoarea liceului, Elena David, declara în urmă cu aproape 2 ani că au existat niște demersuri de schimbare a numelui ”care au fost anulate” și a adăugat faptul că ”deocamdată nu se pune problema unei schimbări”, încheind dialogul. În spațiul public a circulat în trecut un filmuleț cu elevi de la Tehnologic care spuneau că se vor lega în lanțuri de monumentul lui Mircea Vulcănescu din curtea liceului dacă autoritățile vor schimba numele instituției. Gianina Georgescu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar al Municipiului București, declara pentru G4Media că, în conformitate cu Ordinul 6564/2011, schimbarea numelui unei instituții de învățământ revine conducerii instituției respective, care este aprobată de Prefectură, iar inspectoratele nu au nicio putere de decizie în astfel de schimbări. Liceul Tehnologic din sectorul 4 al Capitalei poartă, în continuare, numele unui criminal de război.

  • UPDATE 04 Octombrie, ora 13:02 Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, a precizat pentru G4Media că cei care pot schimba numele străzilor sunt cei de la Primăria București, iar numele instituțiilor de învățământ sunt schimbate de Ministerul Educației, a precizat edilul: ”Sectoarele Bucureștiului sunt subunități administrativ teritoriale, nu au patrimoniu și, ca atare, nu pot modifica astfel de lucruri”, a mai spus Daniel Băluță.

Costinești – Strada Gheorghe Alexianu, schimbată în Grănicerul, de asemenea cu conotații antisemite. În Costinești este o situație aparte, dat fiind faptul că primăria a schimbat numele străzii din ”Gheorghe Alexianu” în ”Grănicerul”, dar cu toate acestea, controversele nu au întârziat să apară. Acestea sunt legate de faptul că numele străzii nu este articulat în cazul genitiv, cum sunt aproape toate străzile (Strada Grănicerului), ci are doar articolul hotărât fapt care a dus cu gândul la porecla unei alte figuri antisemite: Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, președintele fondator al partidului fascist-legionar Totul pentru Țară, născut în urma dizolvării Gărzii de Fier. Mai mult decât atât, mulți dintre localnici au păstrat numele lui Gheorghe Alexianu pe garduri, iar primăria nu a înștiințat Google Maps pentru a operarea schimbarea.

Contactată de G4Media, secretarul general al Primăriei Costinești, Roxana Nadolu, a declarat că numele nu are legătură cu grănicerul antisemit, ci cu un alt grănicer care a salvat viețile de pe celebra epavă din Costinești:

  • ”O legendă a localității spune că a existat o unitate de grăniceri exact pe strada aceea, care au anunțat că există o epavă eșuată și multe portocale pe plajă și așa au reușit sătenii să salveze tot echipajul. Și comandantul, după ce au fost salvați, a spus: ”Îmi datorez viața grănicerului”. Eu am aflat din presă că există o altă conotație cu o poreclă a nu-știu-cui, Doamne ferește.  Deci era vorba de un grănicer. Și am articulat în nominativ pentru că cine a făcut raportul de specialitate a spus că dacă punem articol hotărât subliniem importanța grănicerului, acela, care a salvat vieților oamenilor. Nu ni s-a spus că trebuie să articulăm obligatoriu în genitiv, cu ”-lui” la sfârșit.  S-a hotărât că Gheorghe Alexianu nu merită să poarte numele unei străzi, iar toți au stabilit că merită să poarte numele ”Grănicerul” de la grănicerul din povestea bătrânilor.  O să vorbim categoric și la Google Maps, acum că nă ne-ați semnalat”.

Lista completă a celor 16 denumiri care contravin OUG 31/2002

Alba, Aiud: Strada Mircea Vulcănescu
București, Sector 1: Strada Mircea Vulcănescu
București, Sector 2: Bust Mircea Vulcănescu
București, Sector 4: Liceul tehnologic, Mircea Vulcănescu
Cluj, Cluj: Strada Radu Gyr
Constanța, Mangalia: Strada Vintilă Horia
Covasna, Odorheiu Secuiesc: Bust Albert Wass
Dolj, Bechet: Strada Ion Antonescu
Dolj, Rast: Strada Gheorghe Jienescu
Dolj, Rast: Școala gimnazială Gheorghe Jienescu
Dolj, Segarcea: Liceul tehnologic Vintilă Horia
Iași, Păun: Strada Radu Gyr
Maramureș, Bârsana: Școala gimnazială Mircea Vulcănescu
Mureș, Biserica din Lunca Mureșului: Bust Albert Wass
Mureș, Biserica romano-catolică din Reghin: Bust Albert Wass
Suceava, Mănăstirea Putna; Bust Visarion Puiu

Context: 

Ion Antonescu – șef al guvernului în perioada 5 septembrie 1940 – 23 august 1944, autoproclamat „Conducător” al statului. Arestat pe 23 august 1944 la ordinul Regelui Mihai, el a fost judecat și condamnat la moarte fiind găsit vinovat de crime de război și crime împotriva umanității de Tribunalul Poporului și executat pe 1 iunie 1946. Potrivit Raportului Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România, „Elie Wiesel”, statul român se face responsabil de moartea în perioada 1940 – 1944 a 280.000 – 380.000 de evrei și 11.000 de romi. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a confirmat în 2008 sentința din 1946 împotriva lui Ion Antonescu.

Gheorghe Alexianu – guvernator al Transnistriei în perioada 1941 – 1943, el a fost condamnat la moarte și executat în 1946 împreună cu șeful său, Ion Antonescu, adjunctul acestuia, Mihai Antonescu și cu șeful jandarmeriei, generalul Constantin Vasiliu. Alexianu a fost responsabil de moartea evreilor și romilor deportați în Transnistria, precum și a evreilor localnici, masacrați de armata română, jandarmi, cu complicitatea polițiștilor auxiliari ucraineni și a etnicilor germani din zonă înrolați în SS. Condamnarea sa a fost confirmată în 2008 de ICCJ odată cu cea a lui Ion Antonescu.

Mircea Vulcănescu a fost subsecretar de stat în Ministerul Finanțelor în perioada 1941 – 1944 și în această calitate a pus în practică măsuri de jefuire a evreilor deportați în Transnistria dictate de Ion Antonescu. Mulți dintre acești evrei au privați altfel de bunurile pe care le preschimbau contra mâncare oferită de localnici, fiind privați de mijloace de subzistență ceea ce a dus la moartea multora dintre ei. Vulcănescu a fost condamnat la opt ani închisoare în 1946, murind în detenție în 1952. În 2019 Curtea de Apel a admis apelul ministerului finanțelor împotriva deciziei Tribunalului București, constatând că decizia din 1946 nu avea caracter politic.

Radu Gyr (pseudonimul lui Radu Demetrescu) a fost poet și propagandist al Mișcării Legionare. Participant la rebeliunea legionară din ianuarie 1941, el a fost condamnat la 12 ani închisoare de regimul Antonescu. A fost eliberat și trimis pe frontul de Est, unde a fost rănit și s-a reîntors la București unde a continuat să facă propagandă în presă în favoarea regimului Antonescu și a războiului împotriva URSS. El a făcut parte din lotul „jurnaliștilor fasciști”, primii care a fost condamnați în temeiul legii 312/1945 care pedepsea „propaganda fascisto-legionară”. Eliberat în 1956, el a fost din nou arestat în 1958 pentru poezia „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane”, fiind condamnat în 1959 la moarte pentru „instigare la insurecție armată”, sentință comutată ulterior la 25 de ani muncă silnică, fiind eliberat cu prilejul amnistiției pentru deținuții politici din 1964. Decizia de condamnare din 1945 nu a fost casată, ceea ce face ca numele lui Radu Gyr să intre sub incidența OUG 31/2002.

Vintilă Horia poet și romancier cu simpatii legionare, a fost condamnat al 25 de ani muncă silnică în contumacie de Tribunalul Poporului în 1946 ca „jurnalist fascist”. El s-a refugiat mai întâi în Italia, Argentina și apoi în Spania, unde a murit în 1992.

Visarion Puiu a fost Mitropolit de Odesa în perioada 1 decembrie 1942 – 1 decembrie 1943 și apoi, după 23 august 1944, ministru al cultelor în guvernul în exil de la Viena condus de Horia Sima și sprijinit de naziști. El a fost condamnat la moarte în contumacie de Tribunalul Poporului în februarie 1946 și a murit în exil în Franța în 1960.

Gheorghe Jienescu a fost general de aviație și demnitar în guvernul condus de Ion Antonescu. A fost condamnat la 20 de ani închisoare în 1948 și a murit în 1971.

Albert Wass a fost un scriitor maghiar din România și apoi Ungaria (1940 – 1944). În cel de-al doilea război mondial el a fost ordonanță a generalului Lajos Veress. În 1946 el a fost condamnat la moarte în contumacie de Tribunalul Poporului Cluj în 1946 pentru ordinul de ucidere al unor săteni etnici români la Sucutard și Mureșenii de Câmpie. Wass s-a refugiat în Statele Unite unde a decedat în 1998. Fiul său, Andreas, a introdus în 2008 un apel împotriva sentinței din 1946 care a fost însă respins.

Gheorghe „Zizi” Constantinescu zis „Grănicerul” era un general de armată, veteran din primul război mondial, care în 1934 a devenit președintele partidului Totul pentru Țară, brațul politic al MIșcării legionare. El a murit pe 9 octombrie 1937 cu două luni înaintea alegerilor parlamentare în care Totul pentru Țară a obținut 15,58% din voturi, devenind al treilea partid al țării după Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Citește și...

15 comentarii

  1. Praporgescu nu face parte din aceeasi categorie ?:))

    • Generalul David Praporgescu a murit în timpul primului război mondial în 1916, deci nu avea cum să fie judecat de Tribunalul Poporului înființat în 1945

  2. Niciun om pe lumea asta nu a facut doar fapte bune sau doar fapte rele. Niciun om nu trebuie judecat de istorie doar pentru faptele sale bune sau doar pentru faptele sale rele. Nu trebuie sa uitam ca Ion Antonescu a fost erou in primul razboi mondial, dupa cum nu trebuie sa uitam ca prin actiunile sale din al doilea razboi a fost copartas la crime impotriva umanitatii atat fata de romani cat si fata de evrei. Pentru acestea din urma a platit – in mod meritat zic eu – cu viata. Un bust al lui Ion Antonescu cu placa explicativa: „Erou in luptele de la Marasesti in primul razboi, criminal impotriva umanitatii in al doilea razboi” ar fi o buna reprezentare a istoriei. La fel si celilalti. Fiecare a avut calitatile lui, fiecare a avut defectele lui care prin natura functiilor politice au adus suferinte altora. Iar institutul Elie Wiesel ar trebui dupa parerea mea sa aiba o atitudine mai putin agresiva. O atitudine prea agresiva duce in mod evident la rezultate opuse celor dorite.

    • Aici nu este o chestiune de oportunitate, ci de legalitate. Ordonanța de Urgență 31/2002, amendată prin legile 107/2006 și 217/2015 de parlamentul României interzice acordarea numelui de străzi sau amplasarea de busturi în public ale persoanelor condamnate pentru crime de război sau crime împotriva omenirii după 1945. Mai multe dintre deciziile judecătorești din anii 1945 – 1946 au fost contestate în justiție după 1990, în condiții de democrație, fiind confirmate de instanțe inclusiv de Înalta Curte de Casație și Justiție. Ca atare, orice autoritate locală care păstrează astfel de nume de străzi sau busturi în public încalcă legea. Este extrem de clar.

  3. In primul rand schimbarea denumirii strazilor implica cheltuieli cu schimbare actelor de identitate, de proprietate.
    In al doilea rand vad ca denumirile cu rezonanta comunista sunt tolerate si chiar ignorate.
    Pai in acelasi sector 2 din Bucuresti, Constantin Dobrogeanu-Gherea are bust la intersecția străzilor C.A. Rosetti, Tudor Arghezi și Nicolae Filipescu; in Bucuresti Institutul national de endocrinologie poarta numele lui C.I. Parhon; in 10 orase există strada Constantin Dobrogeanu-Gherea.

    Context:

    Constantin Dobrogeanu-Gherea a fost parintele socialismului românesc, revolutionarul rus Lev Troțki îi face un portret special: „Printre miniștrii, diplomații sau prefecții din România, nu puțini sunt cei care au învățat alfabetul politic de la Gherea. Din fericire ei nu sunt singuri. Din 1890, Gherea a condus prima generație de muncitori socialiști români spre învățăturile MARXISMULUI. Gherea și Rakovsky au fost primii care au îndreptat Partidele socialiste spre Revoluția din Rusia și au inițiat un nou tip de partid socialist” . Prin lucrarea sa Neoiobăgia, devine unul dintre părinții sociologiei din România. Fiul său, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, este unul dintre membrii fondatori ai Partidului Comunist Român.

    Constantin Ion Parhon a fost un demnitar COMUNIST, medic endocrinolog și neuropsihiatru român, care a îndeplinit funcția de președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române (șeful statului) în perioada 13 aprilie 1948 – 2 iunie 1952. Parhon a mai făcut parte dintr-un comitet interimar prezidențial format din cinci membri (printre care și Mihail Sadoveanu, Ștefan Voitec, Gheorghe Stere și Ion Niculi) între 30 decembrie 1947 și 13 aprilie 1948.

    • Dumneavoastră faceți referire la oportunitatea păstrării numelor respective, nu la legalitate, ceea este în afara domeniului de aplicare al OUG 31/2002 care prevede:

      Capitolul IV Obligațiile autorităților administrației publice

      Articolul 12
      Se interzice ridicarea sau menținerea în locuri publice, cu excepția muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative, referitoare la persoanele vinovate de săvârșirea infracțiunilor de genocid contra umanității și de crime de război.

      Articolul 13
      (1) Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau altor locuri publice.
      (2) Se interzice, de asemenea, acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război unor organizații, cu sau fără personalitate juridică.

  4. Nyiro Jozsef ?

    • Am verificat, spre deosebire de Albert Vass el nu a fost condamnat de Tribunalul Poporului de la Cluj, deci atribuirea numelui său unei străzi din Odorhei și a două școli din Odorhei și Miercurea Ciuc nu contravine prevederilor OUG 31/2002

  5. Încă mai există străzi cu numele Constantin Dobrogeanu-Gherea

    • Constantin Dobrogeanu-Gherea a murit în 1920, și nefiind condamnat pentru crime de război nu se încadrează în prevederile OG 31/2002

  6. Acele „tribunale ale poporului” nu erau inspirate de jefuitorii ruși ai României, pentru „denazificare”, ca și ce fac acum în Ucraina? În ce-l privește pe Mircea Vulcănescu, mă îndoiesc de justețea proceselor!

    • Ați citit articolul? Ați aflat despre recursurile respinse de instanțe după 1990 împotriva deciziilor Tribunalului Poporului?

    • Nu agreez interpelările dumneavoastră! Cunosc procesele legate de Mircea Vulcănescu, viața și scrierile sale și gîndesc independent, nu etnic, nu politic. Tocmai de aceea am scris și reiau: „În ce-l privește pe Mircea Vulcănescu, mă îndoiesc de justețea proceselor!” Nu tot ce este legal este și just. Vi se pare că nu am dreptul să gîndesc așa? În fine, mă aștept să nu postați replica mea – e publicația dumneavoastră, faceți cum doriți!

    • Aceasta este, repet, o chestiune de legalitate, nu de oportunitate. Vă recomand să citiți stenogramele ședințelor de consiliul de miniștri în care Ion Antonescu i-a dat dispoziție subsecretarului de stat la finanțe Mircea Vulcănescu să-i jefuiască pe evreii deportați în Transnistria, ordin executat cu exces de zel de Vulcănescu. Despre asta e vorba, nu despre scrierile lui. După decizia Curții de Apel din 2019 (definitivă) orice numiri a unei străzi sau școli sau plasării unui bust în public al lui Mircea Vulcănescu este ilegală. Orice alt comentariu ține de opinie.

  7. Fara indoiala strazile si mai ales liceele care poarta numele criminalilor de razboi sunt o rusine nationala. Din pacate multi concetateni il considera pe criminalul Ion Antonescu un erou. De aceea nu exista presiune pentru schimbarea lor sau indignare publica . Dimpotriva, in cazul liceului Mircea Vulcanescu exista o presiune contrara pentru pastrarea numelui. Numele strazilor se poate schimba, mentalitatile nu.