Războiul viitorului: Vor înlocui dronele soldații SUA din Europa?

O forță expediționară americană de unități de drone – staționată pe continent sau trimisă la nevoie – ar fi o alternativă economică la menținerea unor garnizoane ale SUA mari în Europa, sugerează un analist de peste ocean. Potrivit scenariului, membrii europeni ai NATO ar furniza forțele de luptă tradiționale, precum tancuri și vehicule de luptă pentru infanterie, care ar fi sprijinite de unități americane de vehicule aeriene fără pilot pentru atac, recunoaștere și război electronic.

Informația pe scurt:

• Trump a amenințat constant că va retrage trupele SUA din Europa
• Au existat discuții inclusiv despre tăierea a până la 10.000 de militari americani din estul continentului
• Un analist propune un alt scenariu: SUA ar înlocui parțial brigăzile terestre grele din Europa cu unități expediționare de drone
• Europenii ar furniza forțele clasice (tancuri, infanterie)
• Obiectivul: aceeași putere de descurajare la cost mai mic și răspuns mai rapid
• Acest model hibrid ar diminua amprenta umană americană fără a slăbi NATO, menținând o prezență tehnologică puternică și flexibilă

Trupe retrase?

De la revenirea la Casa Albă, în ianuarie 2025, președintele Donald Trump a amenințat în mod repetat că va retrage forțele SUA din Europa, ca parte a politicii sale “America First,” care are în centrul doctrine externe ideea că interesele Statelor Unite trebuie puse pe primul loc, înaintea celor ale altor țări sau alianțe internaționale.

“America First” înseamnă o orientare naționalistă și realistă, care respinge intervențiile militare costisitoare în străinătate, acordurile comerciale percepute ca dezavantajoase pentru SUA și implicarea excesivă în problemele altor state. Trump a spus adesea că nu vrea ca America să mai fie “polițistul lumii.”

Într-un material dedicat acestui subiect, Euronews a scris în vară că, dacă Trump ar da undă verde, decizia de retragere a trupelor americane din Europa ar avea consecințe strategice enorme și probabil s-ar lovi de o opoziție considerabilă pe plan intern.

În prezent, SUA au aproape 84.000 de militari activi în Europa, potrivit Comandamentului European al SUA (EUCOM) din Stuttgart. Numărul total variază în funcție de exercițiile planificate și rotațiile regulate ale trupelor pe continent.

De exemplu, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, aproximativ 20.000 de militari americani au fost trimiși în statele vecine Rusiei, Belarusului și Ucrainei, pentru a sprijini guvernul de la Kiev și a limita extinderea conflictului.

De-a lungul războiului, numărul total al trupelor americane a variat între aproximativ 75.000 și 105.000 de militari, provenind în principal din Forțele Aeriene, Armată și Marină.

Majoritatea acestor forțe sunt staționate în Germania (40.000), Polonia (14.000), Italia (13.000) și Regatul Unit (10.000), restul fiind distribuit în întreaga Europă, de la Norvegia până la Turcia.

O mare parte din forțele americane din Europa nu fac parte din brigăzi de luptă, care în mod normal cuprind aproximativ 5.000 de soldați, ci din trupe de sprijin care operează o infrastructură militară vastă, în special în Germania.

Istoric vorbind, Baza Aeriană Ramstein, de exemplu, și Centrul Medical Regional Landstuhl din apropiere – cel mai mare spital american din afara Statelor Unite – au jucat un rol crucial în susținerea operațiunilor militare americane din Orientul Mijlociu.

Logistica practică a unei retrageri americane din Europa – precum redistribuirea trupelor în SUA sau în alte regiuni – ar fi complexă și de durată, putând să se întindă până la un an, cred experții. Aceștia spun că, în total, ar putea fi afectate aproximativ un sfert de milion de persoane, poate chiar mai multe, incluzând aici militarii americani și familiile lor.

Potrivit lui Ian Lesser, analist politic senior la German Marshall Fund (GMF), un think tank transatlantic, este puțin probabil ca Trump să ia o decizie de o asemenea magnitudine strategică și politică, ale cărei efecte s-ar resimți aproape sigur dincolo de mandatul său prezidențial.

“Am văzut deja o tentativă din partea lui Trump de a retrage un număr semnificativ de trupe din Europa în primul său mandat, dar aceasta s-a lovit de o opoziție puternică din partea comunității de securitate din SUA și a fost ulterior anulată de președintele Biden,” a declarat Lesser în vară.

Congresul SUA ar trebui, de asemenea, să aprobe o astfel de retragere, ceea ce nu este sigur, având în vedere numărul mare de politicieni pro-apărare, mai ales în Senatul de la Washington.

“Trump nu vrea să pară slab. Dar o reducere dramatică a amprentei militare americane în Europa l-ar face exact asta – să pară slab,” a spus Lesser.

Potrivit unui studiu al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS), retragerea trupelor americane din Europa ar obliga statele europene să înlocuiască întreaga infrastructură militară asigurată de SUA – baze, armament, centre de antrenament și rețele de informații – la un cost estimat de aproximativ 1 trilion de dolari.

Impactul financiar pentru contribuabilul american rămâne necunoscut, iar experții consideră o astfel de retragere foarte improbabilă.

Daniel Runde, un consilier principal la firma de consultanță BGR Group, cu sediul la Washington, a afirmat că Trump nu intenționează să retragă trupele, ci doar să preseze aliații europeni să-și majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB.

Cu toate acestea, discuțiile despre retragerea trupelor americane din Europa au revenit constant de la revenirea lui Trump în Biroul Oval.

De exemplu, presa americană cita în aprilie oficiali de peste ocean care afirmau că Departamentul Apărării al SUA lua în considerare o propunere de retragere a până la 10.000 de soldați din Europa de Est, stârnind îngrijorare pe ambele continente că o astfel de mișcare l-ar putea încuraja pe președintele rus Vladimir Putin.

Unitățile vizate fac parte din contingentul de 20.000 de militari trimiși de Administrația Biden în 2022 pentru a întări apărarea țărilor aflate la granița cu Ucraina, după invazia rusă. Numărul exact este încă în discuție, dar propunerea ar putea presupune retragerea a până la jumătate dintre trupele trimise de Biden.

Discuțiile interne privind reducerea prezenței trupelor americane în zonă, în special din România și Polonia, aveau loc într-un moment în care președintele Trump încearcă să-l convingă pe Putin să accepte o încetare a focului între Moscova și Kiev.

Iar Foreign Affairs scria în iulie că Statele Unite ar trebui să înceapă o reducere atent planificată a prezenței militare în Europa, diminuând nivelul trupelor cu aproximativ jumătate în următorii patru ani. Aceasta în condițiile în care Europa s-a angajat să își crească cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB și să consolideze cooperarea industrială în domeniul apărării, continentul urmând astfel să fie capabil să-și asume propria securitate.

Publicația avertiza că menținerea actualului nivel al trupelor americane ar frâna progresul Europei spre autonomie și ar perpetua o structură de securitate depășită, care epuizează resursele Statelor Unite, necesare pentru a face față provocărilor tot mai mari din Asia și din alte regiuni.

Planul propus de experții FA include două etape. În prima fază, până la sfârșitul anului 2026, Washingtonul ar urma să retragă cei 20.000 de soldați suplimentari trimiși după invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și să elimine anumite unități aeriene, precum escadrilele de F-35.

În a doua fază, care s-ar încheia în ianuarie 2029, Statele Unite ar reduce efectivele totale la aproximativ 40.000 de militari, ar retrage brigăzile blindate și aviatice și ar redirecționa o parte dintre navele de război către Indo-Pacific. O prezență americană limitată ar rămâne concentrată pe informații, apărare antirachetă și descurajare nucleară, iar comanda supremă europeană a NATO ar putea fi încredințată unui general european.

Forreign Affairs a scris la momentul respectiv că o astfel de schimbare nu ar slăbi NATO, ci ar moderniza-o. Europa, care dispune de peste un milion de soldați și o puternică forță aeriană, este capabilă să se apere singură dacă își menține actualul ritm de consolidare. O Europă bine echipată și autonomă ar fi un partener mai puternic pentru Washington, permițând Statelor Unite să se concentreze pe prioritățile globale fără a compromite securitatea transatlantică, a scris FA.

Cu toate acestea, președintele Statelor Unite a promis în septembrie că va menține trupele americane în Polonia și a adăugat că ar putea chiar să le mărească numărul.

“Vom trimite mai multe acolo, dacă vor,” a spus Trump în timpul unei întâlniri cu președintele polonez Karol Nawrocki. “Vor rămâne în Polonia,” a adăugat liderul de la Casa Albă, respingând temerile celor care afirmau că, dacă trupele americane ar fi retrase din Europa, acest lucru ar răsturna actualul aranjament de securitate transatlantic.

Înlocuiți de drone?

Acesta este contextul în care Defense News citează un expert în chestiuni militare care avansează ideea ca armata americană prezentă în Europa – și al cărei nucleu este constituit dintr-o forță masivă de brigăzi mecanizate grele – să fie înlocuită cu unități de drone.

Aceasta după ce, mai întâi, Administrația Obama a mutat politica strategică a Americii din Europa spre Asia, iar Administrația Trump acordă astăzi prioritate apărării naționale, emisferei vestice și Pacificului. Drept consecință, rolul forțelor terestre tradiționale scade, iar accentul se mută pe tehnologii autonome și forțe mobile.

Benjamin Jensen, directorul Futures Lab de la Center for Strategic and International Studies (CSIS) din Washington, afirmă că o forță expediționară formată din unități de drone – staționată în Europa sau trimisă acolo la nevoie – ar reprezenta o alternativă mai ieftină la menținerea unor garnizoane mari în străinătate.

“Forțele dislocate în avans, în garnizoane mari, bazate pe infanterie și tancuri, trebuie să lase loc unităților mixte de drone, care pot fi desfășurate mai rapid și pot spori mai eficient puterea de luptă a partenerilor,” a scris Jensen într-o analiză recentă.

Expertul a avansat un scenariu în care membrii europeni ai NATO furnizează forțele de luptă tradiționale – tancuri și vehicule blindate pentru infanterie -, iar unitățile americane de drone le oferă sprijin cu un amestec de vehicule aeriene fără pilot pentru atac, recunoaștere și război electronic. “Imaginați-vă că, în locul unui batalion de 1.000 de persoane, ar exista un batalion rotațional de 250 de persoane, dotat cu 500 de drone FPV (first-person view) și octocoptere,” a spus Jensen pentru Defense News. “Acestea ar efectua misiuni alături de partenerii europeni, ar putea intra, opera și se retrage rapid.”

Ideea nu este nouă, a scris publicația specializată în chestiuni de apărare. Însă Jensen vede cheia în conceptul de “substituție,” împrumutat din economie – situația în care un produs poate fi înlocuit cu altul ce oferă aceeași valoare la un cost mai mic. Așa cum cumpărătorii pot înlocui o marcă de supă la conservă cu una mai ieftină, la fel și dronele pot substitui, în anumite cazuri, platformele tradiționale de luptă terestră, a scris publicația.

Înlocuirea acestora cu “formațiuni de drone mai flexibile și mai mobile poate genera opțiuni pentru susținerea intereselor americane în Europa,” a afirmat Jensen, care anterior a propus crearea unor brigăzi de drone.

De exemplu, un batalion de tip Army Launched Effects, dotat cu drone de atac, supraveghere și război electronic, ar putea patrula o zonă vastă și lansa roiuri de drone pentru a contracara o invazie rusă.

Conceptul de substituție se aplică și designului dronelor, este de părere analistul. “Dacă dronele pot fi reconfigurate rapid pentru diferite tipuri de misiuni – de exemplu, culegere de informații, război electronic sau atac – fără dificultăți majore, atunci o dronă este aproape la fel de valoroasă ca alta specializată într-o singură sarcină,” a scris el.

Defense News a precizat că, într-o anumită măsură, armata americană se află deja pe acest drum prin Army Transformation Initiative, care prevede dezvoltarea rapidă și dotarea forțelor cu drone mici.

Totuși, Jensen nu este de acord cu planurile de eliminare a dronelor Medium-Altitude, Long-Endurance (MALE), cum este MQ-1C Gray Eagle.

Criticii susțin că dronele MALE sunt costisitoare și vulnerabile. Dronele turcești Bayraktar TB-2 ale Ucrainei au fost distruse în mare parte de apărarea antiaeriană rusă, iar SUA au pierdut șapte drone MQ-9 Reaper în doar șase săptămâni în acest an, doborâte de rebelii Houthi deasupra Yemenului.

Cu toate acestea, Jensen susține că dronele MALE oferă o versatilitate pe care modelele mici nu o pot egala. “Vreau ceva care să aibă suficientă putere și capacitate de transport pentru a acoperi o zonă timp de 24 de ore și pentru a transporta peste opt rachete Hellfire, dacă este nevoie,” a explicat el.

Deși Army Transformation Initiative pune accentul pe drone, “nu s-a acordat suficientă atenție modului în care această viziune poate fi aplicată în forțele de rezervă,” a scris Jensen.

În opinia expertului, noile unități de drone pot fi create în cadrul Army Reserve și National Guard, iar unele unități de aviație ale armatei – care urmează să fie desființate – pot fi transformate în formațiuni aeriene fără pilot. Astfel, costurile ar fi reduse la minimum, dar s-ar păstra capacitatea de a mobiliza rapid puterea de luptă.

Cât despre reacția NATO la ideea ca America să înlocuiască forțele terestre cu drone? “Cred că ceva e mai bine decât nimic,” a răspuns Jensen.

O politică de desfășurare a forțelor expediționare bazate pe drone are implicații care depășesc câmpul de luptă. Ea “are potențialul de a schimba logica descurajării,” a scris Jensen. În loc să descurajeze Rusia prin prezența constantă a unei brigăzi blindate în Polonia, SUA ar putea trimite brigăzi mobile de drone în Europa de Est pentru a-și demonstra sprijinul față de NATO în timpul unei crize.

Unitățile bazate pe drone ar fi, de asemenea, utile în Pacific, unde distanțele mari favorizează formațiunile ușoare și ușor de transportat.

“Poți obține încărcături utile mai interesante, performanțe mai mari și o flexibilitate mult mai mare decât prin angajarea în ceea ce, în realitate, era o descurajare de secol XX,” a spus Jensen.

Concluzia. Epoca în care armata americană era concepută în principal pentru apărarea Europei s-a încheiat. Administrațiile recente, de la Obama la Trump, au mutat centrul de greutate strategic spre Pacific, securitatea internă și economie. În acest nou cadru, rolul forțelor terestre tradiționale scade, iar accentul se mută pe tehnologii autonome și forțe flexibile care pot fi desfășurate rapid oriunde este nevoie. Aceasta chiar dacă oficiali americani, de la Trump la șefi de la Pentagon, insistă că numărul forțelor americane din Europa nu se va schimba.

Inevitabilul însă este aproape. Un expert propune un scenariu legat de prezența americană în Europa, în care trupele sunt înlocuite de drone. Sistemul se bazează pe un concept economic esențial – substituția: dronele pot înlocui parțial trupele terestre clasice, oferind același efect operațional la un cost mult mai mic.

În opinia analistului, armata americană ar trebui să treacă de la garnizoane mari, bazate pe infanterie și tancuri, la unități mixte de drone, capabile de misiuni de recunoaștere, atac și război electronic. Acestea ar putea fi integrate în structurile existente, cum ar fi Multi-Domain Task Force, pentru a amplifica puterea de luptă a aliaților. În acest fel, o parte semnificativă a personalului ar putea fi înlocuită cu platforme autonome, iar trupele rămase ar deveni mai specializate și mai mobile.

Autorul argumentează că această transformare ar permite Statelor Unite să își reducă prezența militară în Europa fără a-și compromite angajamentele de securitate. În locul brigăzilor de tancuri și infanterie, armata ar putea desfășura drone MALE, ce zboară la altitudine medie și au anduranță mare, capabile să supravegheze frontierele, să colecteze informații și să lanseze atacuri de precizie.

Rezervele armatei și Garda Națională ar deveni laboratoare pentru testarea acestor formațiuni autonome, reducând costurile și accelerând adaptarea. Această strategie ar crea o forță “elastică,” capabilă să se reconfigureze rapid și să reacționeze eficient la amenințări diverse.

În acest context, expertul crede că politica “America First” nu înseamnă izolaționism, ci o recalibrare strategică. Europa nu mai este teatrul prioritar al puterii americane, iar resursele trebuie redirecționate către competiția cu China și apărarea internă. Totuși, o retragere totală ar fi periculoasă, întrucât Rusia își reconstruiește arsenalul militar și ar putea ataca un stat NATO în următorii ani. De aceea, soluția optimă este un model hibrid: reducerea prezenței umane, dar menținerea unei prezențe tehnologice puternice, bazate pe drone care pot fi deplasate rapid pentru descurajare și sprijin.

Opinia expertului este că armata bazată pe substituția cu drone ar fi mai ieftină, mai flexibilă și mai eficientă decât structura actuală. Ea ar permite Statelor Unite să-și reducă amprenta globală fără a slăbi alianțele și să transforme NATO într-o rețea modernă, dinamică și autonomă. În locul unei prezențe statice și costisitoare, SUA ar putea crea o rețea globală de efecte militare – informaționale, electronice și de atac – care să mențină descurajarea și stabilitatea, în timp ce urmăresc prioritățile interne și strategice ale doctrinei “America First” cu care Trump a revenit la Casa Albă.

Surse: Euronews, Council on Foreign Relations, NBC News, Foreign Affairs, Politico, Defense News, Economics Online, Military Times, iiss.org, csis.org