G4Media.ro

Proiectul trenului metropolitan şi al metroului din Cluj, de 5,66 miliarde lei,…

Proiectul trenului metropolitan şi al metroului din Cluj, de 5,66 miliarde lei, pus în dezbatere de Ministerul Transporturilor. Construcţia va dura şapte ani

Ministerul Transporturilor a lansat în dezbatere un proiect de Hotărâre privind aprobarea notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Tren Metropolitan Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonţida – Etapa I A Sistemului De Transport Metropolitan Rapid Cluj Magistrala I De Metrou Şi Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea – Componenta 1, Magistrala I de Metrou”, din judeţul Cluj. Proiectul este estimat la 5,66 miliarde lei, inclusiv TVA.

Proiectul se va derula prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020/ Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) 2021-2027/ Programul Operaţional Transport (POT) 2021-2027.

Investiţia ar putea fi finanţată şi prin alocaţii de la bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor şi alocaţii de la bugetul local prin UAT Municipiul Cluj-Napoca şi UAT Comuna Floreşti.

În urma implementării proiectului, este planificată realizarea a aproximativ 15 km de linie de transport public de călători, de mare capacitate, rapid, precum şi realizarea a 14 staţii de călători pe linia susmenţionată, inclusiv a unui depou pentru întreţinerea materialului rulant.

Metroul va pleca din centrul comunei Floreşti, cea mai mare comună din România, cu o populaţie estimată la 70.000-80.000 de locuitori, şi va ajunge până în centrul oraşului Cluj-Napoca, pe o distanţă de aproape 15 km. În etapa a doua este prevăzută extensia spre cealaltă comună limitrofă a Clujului, Gilău, care este după Floreşti, iar metroul va asigura o alternativă importantă la transportul rutier.

„Valoarea totală a proiectului de investiţii este de 5.669.949.835 lei, inclusiv TVA. Durata de realizare (execuţie) a proiectului de investiţii este de 84 de luni”, arată documentul.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă crearea unui sistem de transport public de călători, rapid şi cadenţat (viteza comercială 40 km/h, interval de circulaţie 90 secunde), cu o capacitate corespunzătoare (9.000-15.000 pasageri pe oră şi sens), pe axa vest-est a Municipiului Cluj-Napoca (aproximativ 15 km, 14 staţii), care să transporte pasagerii în condiţii de siguranţă şi confort.

La faza următoare, studiul de fezabilitate, se va stabili coridorul de expropriere pe baza căruia se va reglementa situaţia juridică a terenurilor/construcţiilor.

Axa de transport public est-vest, deservită cu autobuze şi troleibuze este suprasaturată, arată documentul, fiind înregistrate volume de 4.000-6.000 pasageri pe oră şi sens pe tronsonul central, limită de la care este oportună construcţia unui transport de tip metrou / metrou uşor, adică realizarea unui sistem de transport cu o capacitate crescută pe axa est-vest, spun autorii proiectului.

„Creşterea calităţii vieţii nu se poate realiza atâta timp cât locuitorii din zona metropolitană folosesc preponderent autoturismul propriu şi se ajunge în situaţia depăşirii capacităţii de circulaţie a străzilor şi intersecţiilor. Doar prin oferirea unei alternative de transport în comun modern, sigur şi rapid, cetăţenii vor alege să renunţe la autoturismul propriu şi să utilizeze transportul în comun”, se menţioenează în proiect.

Potrivit proiectului, municipiul Cluj-Napoca este primul oraş ca mărime din România (după Bucureşti) şi cu cea mai dinamică creştere a populaţiei.

„Reţeaua stradală existentă a municipiului Cluj-Napoca şi implicit reţeaua de transport nu poate asigura necesarul pentru dinamica socio-economică, fapt care a condus în ultimii ani la accentuarea fenomenului de congestie a traficului nu doar pe axa principală de traversare a municipiului Cluj-Napoca, est-vest, vest-est, dar şi pe căile de acces spre/dinspre municipiu din localităţile limitrofe ale municipiului Cluj-Napoca”, spun autorii proiectului

Punctele principale de interes ce trebuie deservite de către viitorul traseu de metrou, pe axa vest-centru-est, sunt: Centrul zonei de sud a Comunei Floreşti – Spitalul regional de urgenţă – Centrul Comercial Vivo – Cartierul Mănăştur – Centrul Municipiului Cluj-Napoca – Aurel Vlaicu/Pod IRA, rezultând astfel un coridor de analiză în lungime de aproximativ 14,4 km. Noul punct de oprire de la podul IRA va asigura conexiunea cu trenul metropolitan, care va utiliza infrastructura de cale ferată existentă.

În ceea ce priveşte conexiunea cu aeroportul, care era înainte de pandemie într-o extindere constantă în ceea ce priveşte numărul de pasageri, aceasta se va realiza într-o primă etapă printr-o transbordare a pasagerilor la nodul intermodal IRA, din metrou în trenul metropolitan.

„Accesibilitatea la aeroport este asigurată pentru majoritatea cetăţenilor zonei metropolitane prin complementaritatea realizării celor două proiecte (metrou şi tren metropolitan)”, mai arată proiectul.

Investiţia are ca obiectiv îmbunătăţirea atractivităţii sistemului de transport public durabil metropolitan în vederea accesării rapide a oportunităţilor socio-economice din zona de studiu aflată pe axa est-vest a municipiului – Indicatorul de performanţă este reprezentat de durata mai mică a călătoriilor (înainte/după) de la anumite puncte de origine din interiorul zonei de studiu şi centrele cheie de ocupare a forţei de muncă (50 minute valoarea fără proiect / 22 minute valoarea după implementarea proiectului).

Capacitatea de transport în orele de vârf pe coridorul est-vest de-a lungul zonei de studiu (de la maximum 3.500 călători pe oră şi sens în prezent/ 11.000 până la maximum 34.200 de călători pe oră şi sens după punerea în funcţiune a proiectului).

Un al obiectiv îl constituie reducerea impactului activităţilor de transport (poluarea aerului şi zgomotul) asupra mediului în cadrul zonei de studiu prin asigurarea unei axe de transport durabil, care să contribuie la re-distribuţia modală de la transportul cu autoturismul personal.

„Indicatorii de performanţă pentru acest obiectiv sunt modificarea repartiţiei modale de la autoturisme la transportul public în interiorul zonei de studiu şi reducerea prestaţiei rutiere (vehicule – km) realizată pe reţeaua rutieră a oraşului (Reducerea Impactului Asupra Mediului – reducerea emisiilor de CO2e de la 501.000 tone/an CO2e la sub 497.000 tone/an CO2e -0,8% şi respectiv modificarea repartiţiei modale de la autoturisme la transportul public: reducerea prestaţiei vehiculelor personale, de la 552.037 veh.km la 548.456 veh.km, -0,65 %)”, potrivit documentului.

De altfel, UAT Municipiul Cluj-Napoca şi comunele Floreşti, Gilău, Apahida, Baciu, Jucu şi Bonţida au convenit realizarea în parteneriat a studiilor de prefezabilitate, de fezabilitate, de mediu pentru proiect, alocând fonduri pentru a evalua fezabilitatea transportului urban de călători tip metrou, prin „Acordul de Asociere privind realizarea în parteneriat a studiilor de prefezabilitate, fezabilitate, impact asupra mediului şi evaluare strategică adecvată pentru obiectivul de investiţii Tren Metropolitan Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonţida” – nr. 188.108/4 aprilie 2019.

Zona studiată se găseşte în judeţul Cluj, pe cuprinsul municipiului Cluj-Napoca şi al Comunei Floreşti. În Zona de studiu este inclusă zona de sud a comunei Floreşti din centru până la limita administrativă cu municipiul Cluj-Napoca şi zona centrală a Municipiului Cluj-Napoca, de la limita administrativă cu comuna Floreşti până limita vestică a cartierului Someşeni.

Suprafaţa totală a zonei studiate este de aproximativ 1.820 ha, din care în comuna Floreşti circa 507 ha şi în Municipiul Cluj-Napoca 1.313 ha. Conform datelor prezentate, se evidenţiază o concentrare masivă a populaţiei cu domiciliu oficial în judeţul Cluj, în Municipiul Cluj-Napoca şi comunele învecinate. Din totalul populaţiei oficiale a judeţului Cluj, 44,38% are domiciliul în reşedinţa de judeţ, Cluj Napoca. Dacă adăugăm comunele din imediata vecinătate, inclusiv Floreşti (7 unităţi administrative dintr-un total de 81), vorbim de o concentrare de 54,3% din populaţia judeţului.

În ultimii 15 de ani, s-a înregistrat o creştere totală a populaţiei stabile de circa 3% în Cluj-Napoca iar populaţia din Floreşti a crescut în acelaşi interval de 5,5 ori, principalul motiv al creşterii populaţiei fiind migrarea populaţiei din alte zone către Cluj-Napoca dar mai ales către Floreşti, zonă aflată în continuă dezvoltare şi unde preţurile locuinţelor sunt sensibil mai mici decât în Cluj-Napoca, ca urmare a noilor oportunităţi oferite în zonă.

Numărul de angajaţi a cunoscut o creştere continuă în ultimii 20 de ani cu un vârf local în preajma anilor 2007-2009. La nivelul anului 2018 numărul mediu de angajaţi în zona de analiză extinsă totaliza 172.000 de angajaţi reprezentând 48% din totalul populaţiei şi circa 98% din populaţia activă. Totodată numărul locurilor de muncă este în creştere la fel şi populaţia.

Primarul din Cluj – Napoca, Emil Boc, a semnat în aprilie contractul pentru elaborarea studiilor necesare realizării trenului metropolitan şi metroului în Cluj. Licitaţia a fost câştigată de asocierea italo – franco – română SWS Engineering Spa (Italia) – Systra (Franţa) – Metrans Engineering.

În cazul trenului metropolitan, termenul de livrare pentru Planul Urbanistic Zonal şi a documentaţiei tehnice este de 14 luni. În cazul Metroului, termenul este de 26 de luni (la finalul celei de-a cincea luni din contract trebuie predat studiul de prefezabilitate, la finalul lunii a 16-a trebuie predat PUZ-ul, iar la finalul celei de a 26-a luni, studiul de fezabilitate).

sursa: News.ro

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

15 comentarii

  1. Sper să trăiesc ziua pe când va exista Hyperloop de la Cluj la București și apoi la Iași.

    • Cand or face plopu’ pere si răchita micşunele. De 10-15 ani ne promite piticul atomic merou la Cluj.Tema reapare in fiecare campanie electorala. Directorul CTP Cluj este un foarte bun prieten cu varul meu, si din ce am inteles sant slabe sanse sa se faca ceva concret in viitorul apropiat.

  2. Nu este normal ca acest metrou de la Cluj sa fie suportat din bugetul țării, așa a fost și cu stadionul, cu sala polivalenta etc. in conditiile in care in toata moldova nu s-a construit nimic. Nu se poate repeta aceasta nedreptate, vedeți ce salarii au angajații primăriei din Cluj, nu stiu să-și facă economie pt investiții, deoarece acestea le fac pe banii țării (aceasta este logica si echitatea oferită de PNL). Aceste derapaje sunt anormale si produc dezechilibre la nivel național.

    • Boss… las-o mai moale….
      Metroul din Bucuresti a fost facut cu banii nationali tot (echivalentul a 7-8 Miliarde EURO)!
      In plus este sustinu din bugetul NATIONAl chiar in aceasta clipa subventii…

  3. Durata: 15 ani
    Cost: dublat

    Toate astea daca au noroc!

  4. Da sa platesc eu din cluj subventia la metroul Bucuresti este normal nu?Sa platesc sporuri de capitala pentru angajari primariilor din Bucuresti este normal nu?.Daca in Moldova nu sint oameni care sa faca proiecte este normal nu?.Mergeti draq de retarzi care vreti doar sa moara capra vecinului

    • Poate că în Moldova nu sunt oameni care să facă proiecte.In Cluj sunt oameni care fac proiecte ,studii ,concursuri de soluții ,toate pe bani foarte multi.Ce lipsesc în Cluj sunt oamenii care sa realizeze proiectele .ăștia sunt de negasit.somesul navigabil,pădurea clujenilor,aquaparc,sediu de filarmonicaparcul feroviarilor,centura ocolitoare toate sunt de 12 ani la stadiul de promisiuni.

    • Raspunsul la intrebarea 1: nu e normal.
      Raspunsul la intrebarea 2: nu e normal.
      Intrebarea 3 nu e clara. Stiti d-voastra ca in Moldova nu sint proiecte locale care au nevoie de finantare? Au fost cumva criterii transparente de selectie a proiectelor si cele din Moldova au pierdut pentru ca erau prost facute (sau nu existau)?
      E mai usor, insa, sa injuri mirlaneste decit sa vii cu argumente si sa porti o „discutie” politicoasa.

  5. Sincer, nu inteleg de ce transportul public dintr-un oras – fie el Bucuresti, Iasi sau orice alt oras din tara – trebuie finantat (si) din bugetul de stat. Asta in timp ce investitii de interes regional sau national nu primesc finantari sau primesc sume foarte mici.

  6. Reminder, stiti voi sa va faceti proiecte sa le ființeze altii? Asta este argumentul si logica ta la cele semnalate de mine….

  7. Celebrul metrou de Cluj…Boc spune 11 ani. Bucurestiul pluseaza si reduce la 7 ani. Bineinteles ca va dura minim 15 ani .
    Ps. Daca nu o sa descoperim cu stupoare in 2021 ca nu mai este o prioritate

  8. În alta ordine de idei, prețul gigacaloriei este subvenționat în București (DOAR in Bucuresti!) de la bugetul național.
    Cu alte cuvinte, bucureșteanul se încălzește mai ieftin pe banii din Tulcea, Satu-Mare, Botoșani, Cluj, Târgoviște, s.a.m.d. Asta vi se pare normal?

  9. Boc urmează să distrugă tot Clujul.
    Acolo nu e nevoie de metrou pentru ca e mic orașul fata de Bucuresti.
    Si exista tramvaie si autobuze peste tot.
    asa ca cineva sa il oprească pentru Dumnezeu pe acest individ.
    mai bine ar face curățenie si sa repare alunecarile de teren din cimitire pentru ca e absolut odios ce se vede cand intri in Cluj.

    • Habar nu ai despre ce vorbești. Traficul din Cluj este infernal, și se preconizează o continua creștere a populației. E absolut nevoie de metrou și tren metropolitan. Nu înțeleg de ce nu se aplica pentru fonduri europene!

    • @RFW
      Se aplica pt fonduri europene doar ca trebuie luate prin intermediul ministerelor si a Guvernului…. nu se acorda primariilor…
      Pentru proiectele mari de infrastructura pe fonduri europene „beneficiarul” trebuie sa fie „Statul/guvernul/ministerul”… cam asta e rezultatul ULTRAcentralismului…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.