Primăria Constanța cere 20 de milioane de euro de la Radu Mazăre și intermediarii Retrocedărilor în schimbul terenurilor care nu se mai pot întoarce la oraș

Primăria Constanța a început recuperarea prejudiciului aferent unor terenuri retrocedate ilegal de administrația Radu Mazăre, dar care nu se mai pot întoarce fizic la oraș, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Constanța, Alin Vintilă, pentru G4Media și Info Sud-Est.

În total, este vorba de aproximativ 20 de milioane de euro, susține acesta, valoarea prejudiciului fiind stabilită prin decizia definitivă a ÎCCJ, în urma căreia Radu Mazăre a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare cu executare pentru retrocedări ilegale, în 7 februarie 2019.

Este vorba, spre exemplu, de zeci de terenuri care au fost retrocedate și vândute de mai multe ori până când au ajuns fie la cumpărători considerați de bună credință, fie în situația în care, pe aceste terenuri, au fost construite blocuri cu zeci de locatari, transmit reprezentanții administrației locale.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Astfel, Primăria Constanța (dominată după alegerile locale din 2020 de o majoritate PNL-USRPLUS) a decis ca valoarea terenurilor pe care nu le pot recupera fizic de la actualii proprietari să o impute celor care au retrocedat sau vândut terenurile și care au fost condamnați definitiv pentru acțiunile lor.

Primăria a deschis astfel 6 acțiuni în instanță (dosarele 2511-2516/118/2021), la secția civilă a Tribunalului Constanța.

Cinci dintre aceste acțiuni urmăresc recuperarea a 20 de milioane de euro de la fostul primar Radu Mazăre, fostul președinte de CJ Nicușor Constantinescu (în momentul Retrocedărilor era consilier local, n.red.) și de la mai mulți intermediari, printre care Cristi Borcea și Georgică Giurgiucanu. Prejudiciul acoperă zeci de terenuri care nu se mai pot întoarce în patrimoniul Constanței.

A șasea acțiune urmărește recuperarea fizică a două loturi de teren din stațiunea Mamaia (zona Căpitănie-Vila Marina).

• ”Am depus acțiuni în instanță pentru recuperarea a peste 20 de milioane de euro de la cei care au retrocedat orașul bucată cu bucată. Mazăre, Constantinescu, Nejloveanu, Giurgiucanu, Borcea și alții trebuie să plătească din banii lor prejudiciul creat constănțenilor”, a transmis primarul Vergil Chițac printr-un mesaj publicat luni, pe Facebook.

Context

În martie 2008, DNA a întrebat Primăria Constanța dacă se constituie parte civilă în dosarul Retrocedărilor, în care experții consultați de procurori calculaseră un prejudiciu de 114 milioane de euro.

La inițiativa consilierului Felix Stroe, actualul șef al PSD Constanța și fost ministru al Transporturilor în guvernul Tudose, colegii lui prezenți la ședință au votat în unanimitate ca municipiul să nu se constituie parte civilă, motivând că nu mai există o altă expertiză în afară de cea a procurorilor. Consilierii nici nu au solicitat o expertiză neutră, motivând că ”nu e treaba lor”.

PNL, PD și PRM au votat cot la cot pentru Radu Mazăre care, la finalul ședinței, le-a mulțumit pentru că ”interesele politice nu au fost mai presus decât libertatea oamenilor”.

• Citește și Cine sunt consilierii care nu au vrut ca orașul Constanța să fie parte civilă în dosarul Mazăre – retrocedările fictive. Felix Stroe, actualul șef al PSD Constanța, a fost inițiatorul propunerii, iar PNL, PD și PRM au votat pentru.

În 7 februarie 2019, la 11 ani distanță, 33 din cei 37 de inculpați trimiși în judecată de procurorul Gheorghe Onea, inclusiv notarii, evaluatorul, funcționarii din primărie și interpușii, au fost condamnați definitiv, cu pedepse de la 2 ani cu suspendare la 9 ani cu executare.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție l-au condamnat pe Radu Mazăre în dosarul ”Retrocedărilor” la nouă ani de închisoare cu executare, după un deceniu de tergiversări. În același dosar, Nicușor Constantinescu a fost condamnat la 5 ani de închisoare.

În motivare, magistrații vorbesc despre o ”veritabilă organizație de tip mafiot”, de ”devalizarea patrimoniului” cu bună știință și de o ”grupare infracțională” țesută în Primăria Constanța, în care cel mai important rol l-a jucat Radu Mazăre.

Judecătorii ar fi vrut să îi aplice o pedeapsă mai mare fostului primar și susțin că cei 9 ani primiți reprezintă o sentință ”moderată” din cauză că procesul a durat nepermis de mult și i s-a încălcat dreptul la o judecată în termen rezonabil.

• Citește și BREAKING Motivarea în Dosarul Retrocedărilor: „Au funcționat ca o veritabilă organizație de tip mafiot”.

Judecătorii ÎCCJ au dispus desființarea mai multor înscrisuri din procedurile de retrocedare a terenurilor: referate, dispoziții de primar, adrese, rapoarte de evaluare, adeverințe, contracte de cesiune etc. Cele mai importante sentințe desființate sunt dispozițiile de primar, adică acele documente prin care Radu Mazăre dispunea ca terenurile să fie retrocedate către o anumită persoană. Instanța a desființat 12 astfel de dispoziții: 4 parțial, 8 în totalitate.

Info Sud-Est a consultat cele 8 dispoziții desființate în totalitate de judecători. Acestea cuprind alte 102 terenuri, în afara celor 80 de loturi enumerate în minută. Juriștii consultați de Info Sud-Est au explicat faptul că desființarea în integralitate a acestor dispoziții de primar presupune ca toate terenurile cuprinse în aceste documente să se întoarcă în patrimoniul statului sau al municipiului.

• Citește și Dosarul ”Retrocedărilor”: Alte 102 terenuri, în afara celor 80 din minută, sunt vizate de sentința judecătorilor. ÎCCJ a desființat complet 8 dispoziții ale lui Radu Mazăre.
• Citește și Condamnări grele pentru Cristi Borcea (5 ani), Radu Mazăre (9 ani), Nicușor Constantinescu (5 ani), Aurel Jean Andrei (2 ani cu suspendare) și Dragoș Săvulescu (5 ani și jumătate) în dosarul retrocedărilor fictive din Constanța.

sursa foto: Inquam Photos/ Ovidiu Micsik