Prima zi a summitului UE: șantajul lui Viktor Orbán / Vor fi adoptate noi sancțiuni împotriva Rusiei?

În cele din urmă, frontul UE a cedat în fața lui Viktor Orbán: summitul de iarnă al Uniunii Europene a început pe fundalul succesului șantajului maghiar. Miercuri 13 decembrie, în ajunul reuniunii, Comisia Europeană a anunțat deblocarea a 10,2 miliarde de euro de fonduri destinate Budapestei și care fuseseră înghețate din pricina situației drepturilor omului și a statului de drept în această țară membră în UE.

Că despre un șantaj pur și simplu este vorba a fost limpede de la început: Viktor Orbán a anunțat pe toate tonurile că se va opune deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina (și implicit și cu Republica Moldova și cu Bosnia-Herzegovina), dar că Ungaria ar putea bloca în același timp și pachetul de ajutoare europene pentru Kiev.

Este vorba de un pachet de 70 de miliarde de euro. Funcționarea Uniunii Europene face acum că 26 de țări cu o masă a populației de 440 de milioane de locuitori și reprezentând 99% din PIB-ul european sunt dependente de starea de spirit a unui stat mic, est-european, cu mai puțin de 10 milioane de locuitori și al cărui șef de guvern nu își ascunde simpatiile personale pentru Putin.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Pe lângă deschiderea, în prima jumătate a anului 2024, a negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova și acordarea statutului de „candidat” Georgiei, principala decizie așteptată la acest summit este așadar acordarea unui ajutor macroeconomic pentru Kiev de 50 de miliarde euro (17 în donații, 33 în împrumuturi subvenționate), precum și o sporire a ajutorului militar european cu 20 de miliarde de euro.

Un semnal de solidaritate, atât politic cât și material, vital pentru Ucraina, într-un moment de eșec al contraofensivei sale și în timp ce Congresul american încă nu a aprobat noul ajutor promis de președintele Joe Biden. Spre marele nenoroc al Uniunii, dar și al Kievului, aceste decizii nu pot fi luate decât în ​​unanimitate, ceea ce conferă fiecărui stat, chiar și celui mai mic, o capacitate disproporționată de a provoca daune.

Un eșec al summitului european l-ar consola pe Vladimir Putin, care mizează „pe o reducere a sprijinului internațional” pentru Ucraina, a subliniat miercuri cancelarul german, Olaf Scholz. „Securitatea noastră colectivă și respectul pentru ordinea internațională bazată pe lege și pe valorile noastre comune sunt în joc”, a adăugat și șeful statului francez, Emmanuel Macron.

Șantajul lui Viktor Orbán

În ciuda faptului că a obținut miercuri deblocarea fondurilor reținute de Comisie, Orbán continuă să dea semnale contradictorii în legătură cu veto-ul său asupra Ucrainei. Într-un interviu acordat revistei franceze Le Point pe 8 decembrie, Orbán a negat că ar juca în mâinile lui Putin, dar a insistat că negocierile de aderare cu o ţară aflată în război nu sunt „semnalul” potrivit.

Pentru Orbán, Ucraina este „una din țările cele mai corupte din lume” și care nu a îndeplinit, potrivit lui, condițiile prealabile stabilite de Comisie, în special în ceea ce privește protecția minorităților, așa încât „nu este pregătită”. a negocia. Remarca în legătură cu corupția din Ucraina sună însă ironic, venită de la un prim-ministru acuzat de UE că practică o corupție la scară industrială pentru cei apropiați lui.

Totuși, un veto ar avea un cost uriaș pentru Ungaria, care rămâne în mare parte dependentă de ajutorul financiar din partea Uniunii, mai ales într-un moment în care mica sa economie se scufundă în criză.

Ceea ce-și putea permite Marea Britanie când era în UE nu e la îndemâna Ungariei. Orbán a tot declarat că el nu vrea să părăsească Uniunea, „ci să preia puterea din interior”, bazându-se pe sprijinul populiștilor din alte țări. Un calcul curios, din moment ce interesele naționale ale Italiei, guvernate tot de extrema dreaptă, sau ale Olandei, imaginându că PVV-ul lui Geert Wilders ar ajunge la putere, nu sunt absolut deloc cele ale Ungariei, atât în ​​chestiunile bugetare cât și în cele diplomatice.

Noi sancțiuni împotriva Rusiei

În timp ce Ungaria a opus până acum un veto asupra întregului pachet de noi sancțiuni (al 12-lea), la Bruxelles se așteaptă ca — după un șir de târguieli — obiecțiile Budapestei să fie ridicate. Această rundă de sancțiuni va fi probabil ultima pentru un timp. UE a rămas fără idei și energie pentru a produce mai mult și devine din ce în ce mai greu să se obțină unanimitate cu privire la noile măsuri.

Tot săptămâna aceasta, Comisia Europeană urmează să prezinte propunerea mult așteptată despre modul în care UE ar putea folosi o parte din banii generați din vânzarea activelor rusești înghețate pentru a sprijini financiar Ucraina. Se estimează că până la 300 de miliarde de euro au fost înghețați de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022.

În sfârșit, cei 27 vor trece în revistă rezultatele președinției rotative de șase luni a Uniunii Europene care a fost deținută în acest semestru de către Spania și care în prima jumătate a anului viitor îi va reveni Belgiei, înainte ca președinția UE să-i revină între iunie-decembrie 2024… Ungariei!