Președintele Franței, Emmanuel Macron, cere discutarea reformării Spațiului Schengen de liberă circulație, în calitatea sa de președinte în exercițiu al Consiliului Uniunii Europene

Referindu-se la „criza geopolitică excepțională” și „amenințările legate atât de conflictele învecinate, cât și de riscurile teroriste”, președintele Macron consideră că este necesară „reluarea controlului asupra granițelor Europei” cu „măsuri mai drastice”.

„Schengen a fost conceput într-un moment foarte diferit de cel de azi, înainte de reluarea terorismului pe continentul european și înainte de reluarea foarte puternică a imigrației în urma crizei libiene și apoi în ultimele luni înainte de o transformare care este în curs, una care face imigrația este o formă de armă hibridă a puterilor care vor să ne destabilizeze”, a mai spus el.

Președintele Macron a enunțat liniile principale ale planului său de reformare a spațiului Schengen:

• Consiliul Schengen. Spațiul Schengen ar trebui să devină o „zonă condusă politic” prin înființarea unui „Consiliu Schengen” cu un coordonator, care s-ar întâlni în mod regulat. Președintele Macron ar dori ca acesta să fie pus în aplicare cât mai curând posibil, până la începutul lunii martie.
• Întărirea protecției la frontieră. Președintele Macron dorește, de asemenea, să consolideze protecția frontierelor externe ale Europei, reiterându-și dorința de a spori personalul Frontex (agenția europeană de supraveghere a frontierelor externe) la 10.000 până în 2027. Președintele în exercițiu al Consiliului Uniunii Europene dorește și crearea unui mecanism de reacție rapidă, aripa armată a spațiului Schengen. “Aceasta este ceea ce am făcut improvizat la granița cu Lituania și Polonia”, a precizat președintele Macron.
• Sistematizarea înregistrarării migranților. Președintele Macron dorește să sistematizeze înregistrarea persoanelor care sosesc pe teritoriul UE „pentru a gestiona procedurile mai eficient și mai rapid dar și pentru a ne putea proteja atunci când persoane periculoase intră pe aceste rute migratorii”, a spus el. „Când femeile și bărbații se află pe teritoriul nostru, interesul este să fim bine organizați colectiv pentru a acorda azil celor care sunt eligibili cât mai repede posibil și pentru cei care nu sunt eligibili să-i trimitem înapoi în țara lor”, a mai spus el.
• Un „mecanism de solidaritate”. Președintele Macron dorește, de asemenea, să instituie un „mecanism de solidaritate” prin care țările UE să se angajeze să distribuie migranții, în special după salvările pe mare, sau cel puțin să contribuie financiar la primirea acestora. Este o cerere refuzată până acum de țările din est. Președintele Macron a asigurat că este nevoie de sprijin financiar, logistic, material și uman pentru statele membre care „dețin granițele”, a precizat el în fața miniștrilor europeni.
• Reconstruirea unei relații bilaterale cu Marea Britanie. „Astăzi, imigrația economică legală nu este organizată pe partea britanică și nu este pregătită instrumentarea azilului prin mijloace legale”, a deplâns președintele Macron, referitor la situația din Calais, unde migranții mor încercând să treacă Canalul Mânecii pentru a ajunge pe teritoriul britanic. Președintele Macron a subliniat necesitatea „refacerii unei relații bilaterale cu britanicii, astfel încât aceștia să convină să gestioneze împreună cu europenii calea către azil legal și o voce mai transparentă pentru migrația economică pe teritoriul lor. Nu este un subiect între Franța și Regatul Unit, este un subiect între europeni și britanici”, consideră președintele Macron.

Sursa: Ouest France