„Dâmbovița 2035”, competiție pentru amenajarea malurilor râului pe 6 zone din zona urbană a Bucureștiului, acum un canal segmentat pe 17 km

Un apel internațional de idei „Dâmbovița 2035” a fost lansat pentru identificarea unor soluții de amenajare a malurilor râului Dâmbovița. Inițiativa aparține Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, Nod Makerspace și Anualei de Arhitectură București, alături de Platforma de Mediu pentru București, în parteneriat cu Filiala București a Ordinului Arhitecților din România.

Conform anunțului, concursul se adresează profesioniștilor și echipelor interdisciplinare din arhitectură, urbanism, peisagistică, ingineria mediului și design urban, precum și colaborărilor care includ specialiști sau studenți din domenii conexe. Participanții trebuie să propună soluții pentru transformarea Dâmboviței într-un spațiu verde, accesibil și integrat în viața orașului.

Până pe 20 noiembrie, echipele pot depune proiecte pentru cel puțin una dintre cele șase zone-cheie ale Dâmboviței metropolitane: Chiajna – Lacul Morii, Pod Ciurel, CET Grozăvești – Grădina Botanică, Timpuri Noi, Delta Văcărești și Vitan – Popești-Leordeni.

Calendarul competiției:

21 octombrie: lansare apel

25–26 octombrie: vizite pe teren

20 noiembrie: termen-limită de predare

24–26 noiembrie: evaluarea proiectelor

28 noiembrie: prezentarea publică a rezultatelor

Lucrările vor fi analizate de un juriu internațional format din specialiști în urbanism, arhitectură peisageră și inginerie de mediu. Printre membrii juriului se numără profesori și practicieni din Marea Britanie, Olanda și Franța, alături de experți români.

Pentru fiecare dintre cele șase zone studiate va fi acordat un premiu de 3.000 de euro. Proiectele câștigătoare vor fi prezentate public și expuse în spațiile vizate, în cadrul unei campanii dedicate viitorului Dâmboviței. Toate lucrările înscrise vor fi incluse într-o expoziție a Anualei de Arhitectură.

Detalii și regulamentul competiției sunt disponibile pe: anuala.ro/dambovita2035.

Parte a programului „Dâmbovița Apă Dulce”

Apelul se desfășoară în cadrul programului „Dâmbovița Apă Dulce”, care în 2025 a derulat proiecte de activare a malurilor râului. Programul a beneficiat de finanțare din partea ING Bank România și a inclus amenajări la malul apei, evenimente publice și acțiuni de ecologizare.

Peste 35.000 de persoane au participat la evenimentele organizate anul acesta, iar trei zone de acces la apă au fost amenajate. Au fost instalate bariere plutitoare pentru colectarea deșeurilor și realizate peste 30 de acțiuni de curățare a malurilor și apei.

Programul a reunit peste 30 de organizații și instituții, semnatare ale manifestului „Dâmbovița Apă Dulce”, iar următorul pas este formarea unui cluster care să elaboreze un masterplan integrat pentru amenajarea sustenabilă a râului.

Mai multe informații sunt disponibile pe dambovitaapadulce.ro.

Plan Dâmbovița 2050 și regenerarea coridorului râului în București

Primăria Municipiului București (PMB) pregătește un proces de regenerare urbană a coridorului râului Dâmbovița, prin elaborarea și implementarea Planului Urbanistic Zonal „Regenerarea la nivel metropolitan a coridorului râului Dâmbovița – Plan Dâmbovița 2050”. Consiliul General al Municipiului București a aprobat în 2024 inițierea colaborării dintre PMB, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București (ADIZMB), pentru derularea acestui proiect, fără a se cunoaște dacă s-a mai avansat în parteneriat.

De ce este necesar Planul Dâmbovița 2050

Coridorul Dâmboviței, un canal complet betonat de aproximativ 17 km, astupat doar în zona Pieței Unirii – reprezintă una dintre cele mai importante infrastructuri naturale ale Capitalei, încă nevalorificată. De-a lungul traseului se află zone și clădiri cu potențial major: Lacul Morii, Grădina Botanică, Universitatea Politehnica, Opera Națională, Parcul Izvor, Centrul Vechi, Biblioteca Națională și Parcul Natural Văcărești. În prezent, aceste puncte sunt fragmentate și izolate, iar planificarea lor unitară ar putea genera activități publice, economice și culturale și ar crea o axă verde-albastră esențială pentru dezvoltarea orașului.

Premisa planului se aliniază direcțiilor europene privind infrastructura verde-albastră și adaptarea la schimbările climatice. În marile orașe europene – precum Aarhus, Milano, Ljubljana sau Viena – reamenajarea râurilor a crescut calitatea vieții, a redus riscurile la inundații și a reconectat comunitățile cu natura. Documente strategice europene și naționale – Strategia UE pentru infrastructură verde, Agenda Urbană, Politica Urbană a României și Strategia Națională de Adaptare la Schimbările Climatice – susțin astfel de intervenții.