Presa rusă: Dodon provoacă în Republica Moldova un val rusofob / Socialiștii au inițiat un proiect de lege care le oferă cetățenilor posibilitatea de a opta între limbile rusă sau română în relația cu autoritățile

Fracțiunea Socialiștilor în Parlamentul Republicii Moldova a inițiat un proiect de lege referitor la statutul limbii ruse, document care prevede ca cetățenii să opteze care va fi limba de comunicare în relațiile cu organele puterii de stat – cea românească sau cea rusă, scrie Nezavisimaia Gazeta, citată de Rador.

Dumitru Diacov, deputat din partea Partidului Democrat, a remarcat faptul că acest lucru ar putea provoca în societate o confruntare. Fostul amabasador al Republicii Moldova în Federaţia Rusă, Anatol Țăranu, a declarat, pentru „Nezavisimaia Gazeta”, că socialiștii sperau să câștige sprijinul alegătorilor vorbitori de limbă rusă înaintea alegerilor parlamentare, dar au provocat o creștere a predispozițiilor anti-rusești.

Un grup de deputați din partea Partidului Socialiștilor al Republicii Moldova a înregistrat în parlament un proiect de lege referitor la statutul limbii ruse. După cum transmite agenția INFOTAG, documentul a fost înregistrat la secretariatul parlamentului ca o inițiativă legislativă a deputaților Vasile Bolea, Bogdan Țîrdea și Adrian Lebedinschi.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Proiectul de lege prevede ca în relațiile cu organele puterii de stat, ale administrării publice, în relațiile cu instituțiile de stat, precum și cu întreprinderile și organizațiile situate pe teritoriul Republicii Moldova, limba de comunicare verbală și scrisă este limba de stat și/sau limba rusă, ca limbă de comunicare interetnică, la alegerea cetățeanului.

Funcționarii publici vor fi, de asemenea, obligați „să pună la dispoziție, la cerere, traducerea în limba rusă, să primească cereri în limba rusă și să răspundă în limba în care a fost făcută cererea, iar pentru documentele prezentate în alte limbi trebuie atașată traducerea în limba de stat”.

„Proiectul a fost elaborat în scopul protecției și asigurării funcționării limbii ruse, creării condițiilor necesare pentru folosirea acesteia ca limbă de comunicare interetnică. Conducătorii organelor puterii de stat, ai administrațiilor de stat și locale, ai organizațiilor obștești, precum și ai întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor situate pe teritoriul Republicii Moldova, poartă responsabilitatea personală pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi”, se arată în proiect.

La prima vedere, inițiativa este pe deplin justificată. Apare totuși o întrebare: de ce proiectul de lege nu a fost propus spre examinarea parlamentului pe vremea când socialiștii reprezentau majoritatea parlamentară, creată cu deputații din partea Partidului Democrat?

După recentele alegeri prezidențiale câștigate de liderul Partidului pro-european de dreapta „Acțiune și Solidaritate” (PAS), Maia Sandu, și pierdute de actualul lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, democrații au ieșit din coaliția cu socialiștii.

PSRM nu deține în acest moment majoritatea parlamentară, cu toate că socialiștii au cea mai numeroasă fracțiune în legislativ – 37 de deputați din cei 101. Poziția limbii ruse putea fi consolidată și rusa ar putea fi reintrodusă în școli (ca obiect de studiu) atunci când va exista o majoritate parlamentară gata să sprijine orice inițiativă a socialiștilor.

Însă socialiștii nu s-au grăbit să-i ajute pe cetățenii vorbitori de limbă rusă și s-au hotărât să facă acest lucru atunci când au înțeles că vor avea nevoie de voturile la viitoarele alegeri parlamentare.

Directorul Centrului pentru studii strategice și consultanță politică, „Politicon”, fostul anbasador al Republicii Moldova în Federaţia Rusă, Anatol Țăranu, este convins de acest lucru. El a remarcat, pentru „Nezavisimaia Gazeta”, faptul că limba rusă își menține statutul de limbă de comunicare interetnică, consfințit prin lege. În 2018 Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat că această lege este învechită, dar parlamentul nu a anulat-o.

Și statutul continuă să existe „în forma învechită”. Țăranu este de părere că inițiativa lingvistică a socialiștilor se va termina cu avântul naționalismului românesc în republică. „Legea referitoare la limba rusă ca limbă de comunicare interetnică a fost adoptată în 1989 și a fost atunci un fel de compromis. Acum însă deja a crescut o nouă generație de cetățeni moldoveni care nu vorbesc rusește. Ei sunt împotriva amendamentului propus la lege și sunt pentru extinderea sferei limbii române.

În acest context se intensifică predispozițiile pro-românești. Numărul susținătorilor aderării Republicii Moldova la România este în creștere. Socialiștii nu țin cont de acest lucru, sperând că vor trece prin parlament propria inițiativă. Dacă se are în vedere că Partidul ‘Șor’, cu care Igor Dodon are relații, are 14 mandate, așteptările socialiștilor sunt de înțeles.

Aceste două partide au 51 de voturi în parlament, suficient pentru ca proiectul privind limba să devină lege. Însă chiar dacă scrutinul se va desfășura cum trebuie pentru socialiști, tot vor avea loc alegerile parlamentare la care vor participa comuniștii și ‘Partidul nostru’ al lui Renato Usatîi. Aceștia joacă pe terenul electoratului de stânga și îi va priva pe socialiști de un număr considerabil de voturi. În noul parlament limba rusă își va pierde statutul. Deja pentru totdeauna”, arată prognoza neliniștitoare a lui Anatol Țăranu.

Trebuie remarcat faptul că parlamentarii au întâmpinat cu răceală propunerea socialiștilor de a face din limba rusă o limbă de administrație publică.

„Aceasta este o încercare disperată a Partidului Socialiștilor de a radicaliza societatea, este un mesaj geopolitic. În toți anii în care aceștia au fost în parlament, deja ne-am săturat să vedem cât de mult îi preocupă minoritățile etnice. Subtextul este aici de natură politică”, consideră Lilian Carp, deputat din partea Partidului PAS, transmite portalul de internet publica.md.

„Părerea mea nu reflectă poziția întregii fracțiuni pentru că noi nu am dezbătut încă acest proiect, însă îl consider inoportun. În acest moment avem numeroase alte probleme care trebuie rezolvate. Iar în Republica Moldova atitudinea față de limba rusă este aceea de respect”, a declarat Vasile Năstase, deputat din partea Partidului „Platforma DA”.

„După părerea mea, nu este nevoie de acest proiect, pentru că în Constituție există deja prevederi lingvistice (Constituția consfințește statutul de limbă de stat pentru limba română – n „Nezavisimaia Gazeta”). Nu știu care este motivul pentru această inițiativă”, a declarat deputatul independent Corneliu Padnevici.

„Campania electorală (pentru alegerea șefului statului – n. „Nezavisimaia Gazeta”) s-a încheiat, însă partidele încă nu dau dovadă de entuziasm. Aceasta este o problemă foarte delicată, ca și cum nu am fi creat în societate o confruntare. Limba rusă are un statut foarte clar definit”, are convingerea Dumitru Diacov, deputat din partea Partidului Democrat.

În acest moment legea se află în dezbaterea comisiilor parlamentare.

Sursa: Nezavisimaia Gazeta/ Rador/ Traducerea Silvia Nicolau