G4Media.ro

Politico: Radio Europa Liberă, finanțată de Statele Unite, se extinde și în…

Politico: Radio Europa Liberă, finanțată de Statele Unite, se extinde și în Ungaria / Oficial american: Motivaţia declarată pentru redeschiderea biroului din România a fost de a contracara influenţa rusească dăunătoare

La decenii după căderea Cortinei de Fier, Radio Europa Liberă s-a întors – pentru a aduce libertatea presei în UE.
Radiodifuzorul de ştiri finanţat de guvernul american îşi va relua relatările în limba maghiară, la sfârşitul acestui an, după reluarea difuzării în limba română şi bulgară, în 2019, scrie Politico, citată de Rador.

Într-o perioadă în care Bruxelles-ul se luptă să abordeze preocupările privind statul de drept în unele ţări membre, dolarii contribuabililor americani sunt mobilizaţi pentru a încerca să elibereze fluxul de informaţii în trei dintre membrii estici ai UE.

„Nu spunem, prin întoarcerea noastră, că acestea sunt ţări în care nu există pluralitate media, deoarece există în majoritatea acestor cazuri diversitate de opţiuni media”, a declarat Jamie Fly, preşedinte şi CEO la Radio Europa Liberă. „Întrebarea este: sunt acele mijloace mass-media capabile să relateze într-un mod obiectiv, echilibrat” şi „să exploreze probleme sensibile din punct de vedere politic?”

Grupurile de monitorizare şi jurnaliştii au ridicat, în ultimii ani, îngrijorări cu privire la situaţia presei în Bulgaria, România şi Ungaria, în timp ce oficialii americani spun că sunt îngrijoraţi de răspândirea dezinformării ruseşti în regiune. Anul trecut, think tank-ul din SUA Freedom House a clasat Ungaria la nivelul de „libertate parţială”, pentru prima dată de la căderea comunismului.

Fondat în 1950, postul Radio Europa Liberă operează în prezent în 26 de limbi. Cu un buget de 124 de milioane de dolari în 2019, ajunge la aproximativ 37,6 milioane de persoane pe săptămână. Deşi noua sa instalare în cele trei ţări ale UE este doar digitală şi se bazează pe echipe mici, moştenirea din Războiul Rece a Radio Europa Liberă înseamnă că este încă un brand bine cunoscut în toată regiunea.

Fly – un fost activist de think tank, care a lucrat anterior pentru senatorul republican Marco Rubio şi în calitate de director la Consiliul SUA de Securitate Naţională, sub preşedintele George W. Bush – a vorbit cu POLITICO în biroul său de la complexul puternic securizat al Radio Europa Liberă dintr-un cartier liniştit din Praga. El a spus că doreşte că reporterii staţiei de la Bucureşti, Sofia şi Budapesta să evite calea deja bătută.

„Vrem să acoperim subiecte care sunt neglijate de mijloacele mass-media existente, poate din motive de părtinire politică, dar şi pentru că, în unele dintre aceste ţări, mass-media independente consideră că nu sunt suficient de puternice pentru a aborda probleme sensibile din punct de vedere politic fără a exista potenţiale repercusiuni”, a spus el.

Înapoi în viitor

De la întoarcerea în ţările care acum sunt membre ale UE, impactul Radio Europa Liberă a fost cel mai mult simţit în Bulgaria, o ţară pe care Reporterii fără Frontiere au semnalat-o ca una în care „corupţia şi înţelegerile secrete între mass-media, politicieni şi oligarhi sunt răspândite” şi „jurnalismul este acum periculos”.

În primul său an, serviciul de limbă bulgară al Radio Europa Liberă – cunoscut local sub numele de Svobodna Evropa – a produs o serie de rapoarte despre persoane marcante care au obţinut apartamente la preţuri mici, o anchetă care a contribuit la demisia unei serii de oficiali de rang înalt, inclusiv ministrul justiţiei din ţară. Svobodna Evropa a atins, de asemenea, aproape 10% din populaţia digitală a Bulgariei, cu peste 3,6 milioane de vizitatori unici, potrivit datelor proprii ale Radio Europa Liberă.

„Situaţia din Bulgaria este cu adevărat grea”, a declarat Rossen Bossev, reporter la ziarul săptămânal Capital. „Când [Radio Europa Liberă] publică o anchetă, în majoritatea cazurilor este urmată de alte entităţi media independente”, a adăugat Bossev, menţionând că, în timp ce jurnaliştii de ştiri s-au confruntat cu campanii de defăimare în Bulgaria, conexiunea postului cu guvernul american înseamnă că „ei” sunt mai bine protejaţi decât noi”.

Bossev, care a fost condamnat pentru defăimare anul trecut şi acum depune o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a remarcat, de asemenea, că relatarea constantă despre procesul său la Radio Europa Liberă a dus la o conştientizare a cazului.

Însă guvernul Bulgariei susţine că ţara respectă standardele privind libertatea presei.

„Guvernul bulgar respectă activitatea întregii prese din ţară şi apreciază rolul lor corectiv pentru orice administraţie”, se specifică într-o declaraţie guvernamentală şi se menţionează că premierul Boiko Borisov s-a întâlnit cu Fly la sfârşitul anului trecut.

„Primul-ministru bulgar a declarat că salută reluarea emisiunilor acestui stimat post de radio în Bulgaria. În opinia lui Borisov, prezenţa Radio Europa Liberă este un indiciu suplimentar al bunei cooperări între Bulgaria şi SUA în toate sectoarele”.

„Borisov este de părere că libertatea de exprimare trebuie să fie promovată ca un drept fundamental consacrat de Constituţie, inclusiv respectarea jurnaliştilor şi non-interferenţa”, se arată în declaraţie.

În România, experienţa Radio Europa Liberă a fost diferită: în ultimul an, postul a navigat printr-un labirint birocratic, în efortul de a se înregistra ca entitate nonprofit – o condiţie necesară pentru abordarea problemelor corporative precum contractele şi personalul cu normă întreagă – şi acum aşteaptă să fie înregistrat în martie. În primul său an, serviciul în limba română a avut 3,8 milioane de vizitatori unici, potrivit datelor Radio Europa Liberă.

„În România există raportări bune, există jurnalism bun, dar nu ajunge la mulţi oameni”, a spus Dumitriţa Holdis, cercetătoare la Centrul Universitar Central European pentru Media, Date şi Societate, subliniind că televiziunea – de la care mulţi români află ştirile – are „relatări de o calitate foarte slabă”, în timp ce jurnalismul de investigaţie bun poate fi găsit în media online.

Cu toate acestea, Radio Europa Liberă „nu a atras multă atenţie” la întoarcerea sa, a spus Holdis.

Guvernul de la Bucureşti spune că susţine presa liberă şi că procesul de înregistrare al Radio Europa Liberă este în desfăşurare. „Guvernul român promovează libertatea de exprimare ca drept fundamental al cetăţenilor”, a declarat biroul de presă al guvernului, menţionând că guvernul „susţine toate mijloacele media care promovează informaţii corecte, imparţiale şi dezbateri echilibrate pe teme de interes public”.

Guvernul român anterior a emis o decizie oficială privind radiodifuzorul, în octombrie 2019, precizează declaraţia, adăugând că avansând, „Organizaţia Radio Europa Liberă/Radio Liberty, INC. îşi va desfăşura activitatea prin biroul său din România, în conformitate cu legislaţia românească, după primirea deciziei judiciare privind recunoaşterea funcţionării sale aici şi înregistrarea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor la Tribunalul Bucureşti”.

Şi, în timp ce oficial guvernele din Bulgaria, România şi Ungaria nu se opun operaţiunilor reluate ale Radio Europa Liberă, unii oficiali au salutat revenirea postului cu un scepticism deschis.

„Radio Europa Liberă se înşală dacă crede că ungurii îi vor face o primire pozitivă”, a declarat ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, pentru New York Post, anul trecut.
Guvernul ungar nu a răspuns la întrebările POLITICO.

Cu ochii pe Bruxelles

Fly spune că factorii de decizie din UE trebuie să fie mai atenţi.

„Ştiu că nimănui din UE nu îi place să îi audă pe americani – în special în zilele noastre, în această eră – ţinând predici despre lucruri de genul acesta, dar acesta este un domeniu în care cred că UE şi statele membre ale UE ar trebui să acorde mult mai multă atenţie: starea libertăţii presei”, a spus el.

„Îmi fac griji că acum există acest sistem ca, odată ce te afli în club, există o lipsă de voinţă de a avea unele dintre aceste conversaţii complexe şi chiar probleme sensibile”, a adăugat el, subliniind că UE este un jucător important în sprijinirea libertăţii mass-media în ţările vecine din afara blocului.

Dar Comisia Europeană spune că face tot ce poate pentru libertatea presei – în cadrul competenţelor sale.
„În primul rând este responsabilitatea statelor membre să protejeze libertatea şi pluralismul mass-media în ţara respectivă”, a spus un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Cu toate acestea, Comisia poate acţiona ca un facilitator şi sprijină iniţiativele care definesc în mod remarcabil libertatea mass-media în UE, oferă asistenţă jurnaliştilor şi diseminează cunoştinţe despre libertatea presei”, a spus purtătorul de cuvânt, menţionând că iniţiativele de consolidare a libertăţii mass-media vor face parte din Planul European de Acţiune pentru Democraţie planificat.

Comisia a anunţat mai multe proiecte-pilot pentru promovarea libertăţii presei, inclusiv un fond transfrontalier de 1,4 de milioane de euro pentru jurnalism şi un fond de 1,275 de milioane de euro pentru furnizarea de sprijin jurnalismului independent şi colaborativ din UE.

Mai mult, în conformitate cu propunerea Comisiei pentru bugetul UE pentru 2021-2027, 61 de milioane de euro ar fi dedicate, printre altele, „dezvoltării unui mediu mass-media liber, divers şi pluralist, a jurnalismului de calitate şi a alfabetizării media”.

Consideraţii geopolitice

În timp ce Radio Europa Liberă este finanţat de Congresul SUA, recomandările pentru extinderi sunt făcute de Agenţia americană pentru mass-media globale – organismul care supraveghează Radio Europa Liberă/Radio Liberty, Radio Asia Liberă, Vocea Americii, Biroul de Radiodifuziune din Cuba şi Reţelele de Radiodifuziune din Orientul Mijlociu – care analizează starea libertăţii presei în întreaga lume, cu aportul Departamentului de Stat al SUA.

„Motivaţia declarată pentru redeschiderea biroului din România a fost de a contracara influenţa rusească dăunătoare”, a declarat un oficial american, care a vorbit în condiţii de anonimat. „România este cumva contradictorie – este locul cel mai puţin sensibil la influenţa rusească din regiune, în multe feluri, dar este şi o ţintă importantă din punct de vedere strategic”.

Îngrijorările legate de rolul Kremlinului în regiune a jucat de asemenea un rol major în decizia de extindere în Ungaria.

„De multă vreme s-a recunoscut că dezinformarea îşi face loc în mass-media din regiune, de exemplu prin Sputnik şi Russia Today, şi că apoi este vehiculată în mare parte din mass-media”, a declarat un al doilea oficial american.

„Rusia a avut în vedere deschiderea unui serviciu RT [în Ungaria], dar a decis că este inutil, deoarece ecosistemul mass-media ungar a promovat deja agenda lor”, a spus oficialul. Ideea din spatele revenirii Radio Europa Liberă „este de a contracara dezinformarea”, a adăugat oficialul.

Sursa: Politico/ Rador/ Traducerea: Cristina Zaharia

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. E bine! Sper sa se prinda si la Ditrau sa mai iasa si aia din pestera in aer liber in care traiesc.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.