Politica franceză este tot mai orientată spre extremism. Care va fi efectul în cazul unor alegeri parlamentare anticipate?

Scriam în articolul din ziua precedentă Partidul Reunirea Națională (RN), de dreapta populistă/extremă, este în fruntea unui sondaj de de opinie pentru un eventual scrutin legislativ anticipat despre plasarea partidului condus de deputata Marine le Pen și europarlamentarul Jordan Bardella în fruntea preferințelor electoratului francez în perspectiva tot mai probabilă a unor alegeri legislative anticipate, cu circa 31% potrivit unui sondaj realizat de firma Elabe.

RN are un avans confortabil față de o posibilă alianță a stângii formată din Partidul Socialist (PS), Franța Nesupus (LFI, stânga radicală/extremă), Verzii (EELV) și Partidul Comunist (PCF) cu 23,5%. Dacă LFI ar candida separat ar obține 10% din voturi, față de 16% o alianță PS, EELV și PCF.

Cele două grupări care formează guvernul condus de premierul Francois Bayrou – Ensemble (confederația centristă pro-prezidențială) și Republicanii (LR, centru dreapta) ar obține 14% respectiv 10,5%. În sfârșit, Recucerire (extrema dreaptă) condus de Eric Zemmour este creditat cu 5% din intențiile de vot.

Așadar, dacă adunăm voturile partidelor radicale, populiste sau extremiste de dreapta și de stânga obținem 46% din intențiile de vot, în timp ce partidele moderate de stânga, centru și dreapta cumulează doar 40 – 41%.

Este drept că RN sub conducerea lui Marine Le Pen a atenuat unele din stridențele din vremea Frontului Național, partidul precursor înființat de Jean Marie Le Pen, tatăl actualei lidere. Dar Le Pen care a fost condamnată anul acesta pentru deturnare de fonduri de către partidul pe care-l conducea în Parlamentul European are o interdicție să candideze la funcții publice, inclusiv în alegerile prezidențiale din 2027, dacă instanța de apel nu-i va ridica sancțiunea. În aceste condiții, Bardella, care a fost candidatul RN la funcția de prim ministru înaintea alegerilor din 2024, joacă un rol din ce în ce mai important și semnele sunt că tânărul politician care împlinește 30 de ani pe 13 septembrie este la plasat la dreapta liderei sale, care a candidat la președinție în 2012, 2017 și 2022, fiind învinsă de actualul președinte Emmanuel Macron la ultimele două scrutine.

LFI este de departe cel mai radical dintre partidele parlamentare franceze, impulsionat de veteranul fondator Jean Luc Melenchon, și el candidat la președinție la ultimele trei scrutine, și de lidera grupului parlamentar LFI din Adunarea Națională, Mathilde Panot, un fel de Diana Șoșoacă de stânga a politicii franceze. LFI nu pierde nicio ocazie să desfășoare lupta de gherilă politică împotriva guvernării, depunând cele mai frecvente moțiuni de cenzură, iar recent a anunțat că va declanșa procedura de destituire a președintelui Macron (a mai încercat o dată fără succes). Partidul a început să fie catalogat de extrema stângă nu doar de RN sau LR, ci și de sprijinitorii centriști ai președintelui Macron. LFI este ca alte partide de stânga din Europa un mare sprijinitor al cauzei palestiniene, iar Melenchon a fost catalogat în mai multe rânduri drept antisemit.

În sfârșit Recucerire este un partid care se încadrează clar la extrema dreaptă, liderul său fiind condamnat penal pentru incitare la ură împotriva musulmanilor. Zemmour, de origine evreu berber din Algeria, a făcut în trecut referiri pozitive la regimul de la Vichy din perioada 1940 – 1944, pro-fascist și antisemit.

Ce efect pot avea toate acestea în cazul convocării unor alegeri legislative anticipate, după probabila destituire a guvernului premierului Bayrou care și-a angajat răspunderea asupra intențiilor sale de a reduce cheltuielile publice prin proiectul bugetului de stat pe 2026 cu peste 40 de miliarde de euro? Franța are un deficit bugetar care depășește 6% din Produsul Intern Brut și o datorie publică de peste 110% din PIB (sună cunoscut?).

Sistemul electoral pentru alegerea Adunării Naționale este unul majoritar uninominal cu două tururi. Din primul tur este ales candidatul care obține majoritatea sufragiilor valabil exprimate. În caz că nimeni nu întrunește o astfel de majoritate se organizează un al doilea tur de scrutin în care au dreptul să candideze cei care au întrunit cel puțin 12,5% din numărul alegătorilor înscriși pe liste în circumscripția respectivă sau dacă sunt mai puțin de doi care întrunesc această condiție, se califică primii doi clasați.

În 2024 președintele Macron a făcut un apel la “Front Republican” – desistarea reciprocă în turul al doilea a candidaților stângii și centrului pentru a face baraj candidaților RN. Apelul a avut succes și RN care s-a clasat pe primul loc în turul 1 a obținut doar 143 de deputați din 577, față de 193 alianța stângii, 165 Ensemble și 37LR. Cu toate acestea, coaliția dintre Ensemble (Împreună) și LR a guvernat foarte dificil: primul guvern condus de Michel Barnier a fost cenzurat în decembrie 2024 și înlocuitorul său condus de Bayrou a ajuns și el la capătul drumului în septembrie 2025, nelăsându-i președintelui Macron decât opțiunea convocării unui al treilea scrutin parlamentar în trei ani și jumătate.

Sondajul Elabe arăta că majoritatea alegătorilor sunt opuși unui nou Front Republican, ceea ce ar putea oferi RN o majoritate absolută, dat fiind sprijinul potențial din partea votanților Recucerire din primul tur, a unei părți a votanților LR și chiar a celor care au votat Ensemble în primul tur, în cazul unor dueluri RN – LFI în turul 2. Dreapta radicală/extremă are o șansă reală de a ajunge la putere pe căi democratice pentru prima oară în istoria Franței.