Parlamentul European vrea un buget UE pentru 2028-2034 „semnificativ mai ambiţios”, care să răspundă aşteptărilor cetăţenilor, pe fondul instabilității globale

Parlamentul European vrea un buget al Uniunii Europene pentru 2028-2034 „semnificativ mai ambiţios”, care „să poată răspunde aşteptărilor tot mai mari ale cetăţenilor UE pe fondul instabilităţii globale”, conform unei rezoluţii adoptate miercuri de eurodeputaţi, reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, transmite Agerpres.

Rezoluţia, care cuprinde viziunea PE şi solicitările sale cu privire la viitorul buget multianual al UE, a fost adoptată cu 317 voturi pentru, 206 împotrivă şi 123 abţineri.

Conform textului, deputaţii europeni „solicită un cadru financiar multianual (CFM) semnificativ mai ambiţios, care să poată răspunde aşteptărilor tot mai mari ale cetăţenilor UE pe fondul instabilităţii globale”.

„Plafonul actual de cheltuieli de 1% din venitul naţional brut al UE-27 nu este suficient pentru a face faţă numărului tot mai mare de crize şi provocări”, afirmă eurodeputaţii, conform unui comunicat de presă.

„Ţinând seama de retragerea SUA din rolul lor la nivel mondial, cheltuielile vor trebui să abordeze războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, un context economic şi social extrem de dificil, un decalaj în materie de competitivitate, precum şi agravarea crizei climatice şi a biodiversităţii”, adaugă aceştia.

Parlamentul precizează că respinge ideea Comisiei de a reproduce modelul Mecanismului de redresare şi rezilienţă ce prevede „un plan naţional pentru fiecare stat membru”.

În schimb, eurodeputaţii „solicită o structură care să asigure transparenţa şi responsabilitatea parlamentară şi implicarea autorităţilor regionale şi locale şi a tuturor actorilor relevanţi”.

Rezoluţia reafirmă, de asemenea, rolul politicii de coeziune în aprofundarea pieţei unice, în reducerea inegalităţilor şi în combaterea sărăciei.

Parlamentarii europeni consideră „inadecvat” „fondul pentru competitivitate” propus de CE şi care ar fuziona mai multe programe existente.

În schimb, ei solicită un fond nou, specific, conceput pentru a mobiliza investiţiile private şi publice prin mecanisme de reducere a riscurilor sprijinite de UE. Creşterea cheltuielilor pentru apărare este necesară, spun aleşii europeni, adăugând însă că acest lucru nu trebuie să submineze cheltuielile sociale şi de mediu sau politicile de lungă durată.

PE susţine de asemenea că următorul buget pe termen lung trebuie să reducă birocraţia inutilă pentru beneficiari, dar nu trebuie să acorde Comisiei o marjă de manevră mai mare fără controlul democratic al Parlamentului. „Un buget mai simplu trebuie să fie un buget mai transparent”, spun eurodeputaţii.

„Flexibilitatea cheltuielilor este, de asemenea, esenţială – capacităţile de răspuns în situaţii de criză trebuie să fie integrate în bugetul fiecărui domeniu de politică, iar flexibilitatea ajutorului umanitar ar trebui să fie limitată. Următorul buget ar trebui să includă două instrumente speciale: unul pentru ajutor în caz de dezastre şi altul pentru alte provocări neprevăzute”, se menţionează în rezoluţie.

Eurodeputaţii insistă totodată asupra faptului că accesul la fonduri trebuie să fie condiţionat de respectarea valorilor UE şi a statului de drept şi pledează pentru un mecanism de condiţionalitate inteligent pentru a evita penalizarea beneficiarilor pentru acţiunile guvernelor lor.

Rezoluţia subliniază de asemenea faptul că rambursarea costurilor de împrumut ale NextGenerationEU nu trebuie să pună în pericol finanţarea pentru priorităţile-cheie ale UE. Europarlamentarii solicită o separare clară între rambursarea datoriilor şi cheltuielile programului financiar şi îndeamnă Consiliul să adopte noi surse reale de venituri. Împrumuturile comune sunt considerate un instrument viabil pentru abordarea crizelor la nivelul UE, cum ar fi securitatea şi apărarea.

„Anul trecut, un număr record de oameni au mers la urne pentru a vota în Europa şi pentru a ne da un mandat clar. Ei doresc o economie mai puternică, vor mai multă securitate şi, mai presus de orice, doresc ca Uniunea Europeană să facă o diferenţă tangibilă în viaţa lor de zi cu zi. Acest raport ne deschide calea pentru a îndeplini aceste priorităţi. Credem că CFM trebuie să răspundă realităţilor geopolitice pe care nu le putem ignora”, a afirmat preşedinta PE, Roberta Metsola, într-o conferinţă de presă după adoptarea rezoluţiei.

„Următorul buget pe termen lung trebuie să fie strategic, flexibil şi, de asemenea, responsabil. Strategic pentru că este clar că fondurile noastre trebuie să corespundă obiectivelor noastre strategice. Trebuie să ne asigurăm că fiecare euro este cheltuit acolo unde este cea mai mare nevoie, şi asta va face Parlamentul European. Vom acorda prioritate competitivităţii şi securităţii Europei şi ne vom asigura că investim în ceea ce contează cu adevărat”, a adăugat Metsola.

Potrivit acesteia, „următorul CFM trebuie, de asemenea, să fie flexibil, pentru că ultimii ani au arătat cât de imprevizibilă a devenit lumea”.

„Este un apel clar pentru noi să ne adaptăm. Nu putem permite o situaţie în care, atunci când se produce un dezastru, de exemplu spre sfârşitul anului, sau o criză se desfăşoară la mijlocul ciclului bugetar, nu mai există fonduri pentru a răspunde. De aceea, trebuie să fim mai agili şi să acţionăm mai rapid atunci când circumstanţele o cer”, a atras ea atenţia.

Metsola a mai declarat că următorul buget pe termen lung „trebuie să fie responsabil faţă de generaţiile viitoare”.

„Disciplina fiscală nu este o alegere, este o datorie. Avem nevoie de noi resurse pentru datoriile vechi. Acest lucru a fost promis de ani de zile. Acum este timpul să avansăm şi să realizăm acest lucru. În caz contrar, 20% din următorul buget pe termen lung al UE va merge spre rambursarea datoriilor. Este responsabilitatea noastră să ne rambursăm împrumuturile fără a ne sacrifica priorităţile”, a completat ea.

Următorul buget pe termen lung „trebuie să fie ambiţios, modern şi pregătit să răspundă” nevoilor Europei, a întărit Metsola.

La rândul său, eurodeputatul român Siegfried Mureşan (PPE), coraportor pe acest dosar, a spus în plen că Parlamentul European îşi doreşte ca „următorul buget pe termen lung al UE să fie mai bine echipat pentru a răspunde provocărilor actuale – să ajute Europa să acţioneze rapid în situaţii de criză, să îşi protejeze mai bine cetăţenii şi să construiască o Uniune mai puternică şi mai competitivă”.

„De asemenea, dorim un sprijin adecvat pentru priorităţile noastre de lungă durată, cum ar fi agricultura şi coeziunea. Propunem o creştere responsabilă şi justificată a următorului CFM – depăşind plafonul învechit de 1% din venitul naţional brut. Atunci când solicităm ca UE să facă mai mult pentru noi, trebuie să o dotăm în mod corespunzător”, a mai declarat eurodeputatul PNL, vorbind despre un CFM „adaptat la viitor, flexibil, eficient şi gata de pus în aplicare la 1 ianuarie 2028”.

„Oamenii şi regiunile trebuie să se afle în centrul următorului CFM şi trebuie să ne asigurăm că UE este pregătită să răspundă nevoilor cetăţenilor săi. Avem nevoie de investiţii puternice pentru a stimula autonomia strategică, rezilienţa economică şi obiectivele verzi, fără a lăsa pe nimeni în urmă. În plus, un buget ambiţios trebuie să promoveze coeziunea socială şi teritorială, să includă surse de venituri noi şi modernizate şi să garanteze o finanţare suficientă pentru securitate, apărare şi pregătire pentru a asigura comunităţi juste şi prospere, respectând în acelaşi timp statul de drept şi valorile fundamentale ale UE”, a declarat, la rândul său, în plen coraportoarea Carla Tavares (S&D, Portugalia).

Priorităţile Parlamentului au ca scop să contribuie la propunerea Comisiei privind următorul buget pe termen lung al UE, care urmează să fie publicată în iulie 2025.

Cadrul Financiar Multianual (CFM) este realizat pentru o perioadă de şapte ani şi stabileşte plafoanele maxime de cheltuieli pentru diferite domenii de politică. După ce au obţinut aprobarea Parlamentului, prin majoritatea membrilor care îl compun, guvernele UE adoptă Regulamentul privind CFM în unanimitate. Actualul buget pe termen lung al UE expiră la 31 decembrie 2027.