G4Media.ro

☰

Parchetul General demontează argumentația-cheie din sesizarea PSD către CCR: Protocoalele cu SRI…

Parchetul General demontează argumentația-cheie din sesizarea PSD către CCR: Protocoalele cu SRI nu au caracter normativ, ci reprezintă metodologii de lucru de uz intern

Articole • 10 Octombrie 2018 • • 28 comentarii

Protocoalele încheiate cu Serviciul Român de Informaţii reprezintă metodologii de lucru de uz intern, elaborate pe baza legilor în vigoare, care nu au caracter normativ, au concluzionat participanţii la întâlnirea dintre conducerea Parchetului General şi procurorii care deţin funcţii de conducere în parchetele din România, transmite Agerpres.

„În cadrul întâlnirii de lucru au fost dezbătute probleme de strictă actualitate pentru procurori, cu impact major asupra activităţii acestora, respectiv: (…) protocoalele încheiate cu Serviciul Român de Informaţii, concluzia desprinsă fiind că acestea reprezintă metodologii de lucru de uz intern, elaborate pe baza legilor în vigoare, care nu au caracter normativ”, se precizează în comunicatul transmis ulterior întâlnirii de către Ministerul Public.

La întrevedere trebuia să participe şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, însă acesta a anunţat că nu va fi prezent, motivând că va participa la şedinţa de Guvern şi că se va deplasa la sediul Comisiei de la Veneţia de la Strasbourg.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Practic, afirmațiile procurorilor demontează argumentul cheie din sesizarea transmisă luni Curții Constituționale, prin care PSD reclamă existența unui conflict între Parchetul general și Parlament pe motiv că protocoalele dintre Ministerul Public și SRI sunt acte cu caracter normativ. Pe baza acestei presupuneri, PSD îi acuză pe Laura Codruța Kovesi, fostul procuror general al României, și pe Augustin Lazăr, actualul procuror general, că au uzurpat competența Parlamentului de unică autoritate legiuitoare atunci când au semnat protocoalele secrete cu SRI (detalii aici).

Foto: Inquam Photos / Adriana Neagoe

Citește și: Guvernul a adoptat un OUG prin care secția specială din cadrul Parchetului General care va ancheta cauzele cu magistrați devine operațională

Disclaimer:
- G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor.

- G4Media nu a primit și nu acceptă reclame de la industrii precum jocuri de noroc, pariuri, alcool și tutun. Este strict opțiunea G4Media. Nu promovăm vicii care pot distruge sănătatea, viața sau cariera unor oameni.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

28 comentarii

  1. Pentru hoti au caracter normativ.

  2. Perfect, sunt metodologii de lucru, de uz intern, zice Parchetul…

    Intrebarea este: care din legile si ordonantele insirate in preambulul protocoalelor reglementeaza dreptul institutiilor semnatare de a incheia asemenea metodologii de lucru?

    Lumea trebuie sa .stie ca normele penale si de.drept procesual se intemeiaza pe principiul legalitatii, adica tot ce tine de penal implica o norma legala, mai exact o norma intr-o lege organica (vedeti ca in Constitutie e prevazut expres ca legile in materie penala trebuie sa fie legi organice).

    Eu nu am nici o indoiala ca parchetul stie chestia asta si mi-e teama sa nu se umple de.ridicol cu afirmatii de genul ca protocoalele ar fi metodologii de lucru… de uz intern.

    Pai daca sunt de uz intern, ele nu pot fi folosite in o tinerea de probe, adica de minloace de probatiune care, prin natura lor, au caracter public!

    • Tu ai absolvit Spiru, nu-i așa? Argumentele tale vor să lase impresia de pricepere, de profesionalism dar vai, trollii pesedisti suferă de aceeași meteahnă pe care o au șefii lor: lipsa de competențe. Nu-ti voi demonta elucubrațiile, las asta in seama oricărui student de anul II de la drept (dar nu de la particulare…). Până atunci bagă la cap ce spunea Lenin: învățați, învățați, învățați.

    • Hmm, concret, să presupunem un articol simplu, de exemplu „solicitările/mandatul și răspunsul la acestea se comunica între părți prin intermediul unui post de lucru securizat, cu acces restricționat, aflat în clădirea / etaj / birou. Instrucțiunile de utilizare și credentialele de acces în sistemul SRI au caracter secret.” Care-i adăugarea la norma de procedura penală în acest caz?

    • Intra pe Blogul lui Cristi Danilet, îți explica acolo foarte simplu ca protocoalele sunt legale. Ordonanța 16 a lui Ciolos reglementează protocoalele, de exemplu

  3. Dracul ala de Serban Nicolae e tartorul.

    • Nu am cunoștința de vreun tartor cu meclă de bou și cu limba legată. Serban Nici.o.laie ăsta e doar sluga perfectă, pentru că neam de neamul lui nici nu a visat măcar să ajungă să stea cocoțat in fotoliul de Senator…!

  4. Daca protocoalele era bune, nu trebuia abrogate. Si Lazarica mai are si muian de prost, orice-ati zice..

    • Pai protocoalele era bune ca era sub 50!

    • Bine ca esti tu frumos.
      Apropo, cred ca ai gresit site-ul, daca te uiti dupa frumusete…

  5. ba,
    fara protocoalele astea nu ar mai fi fost condamnati foarte multi hoti din banii publici.
    e greu sa probezi fara ajutorul serviciilor de informatii.
    asta e realitatea, iar pentru corupti singura sansa de scapare e sa conteste orice aspect interpretabil.
    tu ori nu vezi chestia asta pt ca esti un retardat, ori esti platit, ori esti ca ei.

    • Adevarat ca „fara protocoalele astea nu ar mai fi fost condamnati foarte multi hoti din banii publici”

  6. De la negarea vehementă a existenței lor ( pe când nu erau la vedere ) , pus în fața evidenței, dl. Lazăr a ajuns la … bagatelizarea acestora: ”a, niște documente interne, despre cum se leagă șireturile la sandale, pe ce parte trebuie să stea toca și alte nimicuri din astea, ce vă aprindeți așa”. Concluzia o las în seama deontologilor și profesioniștilor.

    • Concluzia este ca protocoalele nu au afectat nici un om cinstit. Doar marii infractori sint deranjati de ele, precum si complicii lor mai mici. A treia categorie de oameni deranjati de protocoale sint cei spălați pe creier de Antena 3 sau Ghiță Tv. Evident, doar in imaginația lor protocoalele pot afecta un gigel cu wc-ul in curte sau care mananca semințe in fața blocului.

  7. Degeaba argumenteaza Lazar, ca Dragnea si psd nu au ei treaba. Vor da ce legi vor, chiar si impotriva naturii, numai sa scape de puscarie si sa poata fura mai departe. Arunca niste galeti, mai arunca 100 de lei la fraieri si e perfect.

  8. Protocoalele,in sine, nu sunt problema lor. Chestiunea este ca SRI este singura institutie capabila tehnic sa-i urmareasca si in chiloti! Aici e buba!

  9. @triciupa

    In principiu evit sa raspund unora ca tine … o fac pentru ca prejudecatile tale sunt justificate de atacuri la persoana.

    Stimabile, imi exprimam o opinie in legatura cu un argument folosit de Parchet si evidentiat in presa, iar tu imi faci o vina pentru o parere despre un argument, iar in sprijinul invinovatirii mele invoci „meteahna lipsei de competenta”, asocierea cu trolii psd si ca parerile mele sunt „elucubratii”, pe care le demonteaza orice student de anul II de la drept.

    Ca fapt divers, procedura penala se invata incepand cu anul III (de ex., poti sa constati singur materiile studiate la Facultatea de Drept din cadrul UB) … am sentimentul ca ai putea pricepe ca o metodologie presupune o procedura, iar procedurile sunt reglementate prin norme de procedura. Deci argumentul cu studentii de anul II poate fi perfect jignitor, daca nu as avea consideratie pentru orice student in general, nu doar pentru cei de anul II, de oriunde. In fond nu stiam ca gradul de cunoastere al cuiva se deosebeste prin altceva decat prin posibilitatile sale reale de acumulare de cunostinte, indiferent de mediul educational in care este incadrat. Daca ai prejudecati in privinta sistemului educational romanesc de stat sau/si privat, adreseaza-te cui are competente in chestiunea asta, nu mie.

    In ce priveste afirmatia dumitale ca opinia mea constituie „elucubratii”, ma vad dator sa-ti precizez textele legale si constitutionale pe care acestea se intemeiaza:
    – principiul legalitatii este precizat in art. 1 alin. 1 C.pr.pen., conform caruia „Normele de procedură penală reglementează desfăşurarea procesului penal şi a altor proceduri judiciare în legătură cu o cauză penală”, precum si in art. 2 din C.pr.pen., conform caruia „Procesul penal se desfăşoară potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege”. De asemenea, art. 126 alin. 2 din Constitutie prevede expres ca „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”. Asadar, orice procedura desfasurata in legatura cu un proces penal trebuie sa fie reglementata de legea procesuala penala sau de norme procesual penale continute in legi speciale;
    – necesitatea ca procedurile penale sa fie reglementate prin lege organica rezulta din art. 73 alin. 3 lit. h) din Constitutie, conform caruia „Prin lege organică se reglementează: a)… h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora”. Asadar, ce tine de infractiuni, pedepse si executarea pedepselor, presupune lege organica.
    Aceste prevederi legale si constitutionale au stat la baza opiniei mele. Asadar, daca cele precizate in mod expres in lege si in Constitutie sunt „elucubratii”, o sa te rog sa nu mi le atribui mie, ci alara care le-au scris in Constitutie si in lege.

    In fine, pentru ca eu macar am avut o opinie bazata pe „elucubratii” constitutionale si legale, am sa te rog sa ai bunul simt sa precizezi opinia ta intemeiata pe ceva serios, nu pe atacuri la persoana. Asocierea mea cu trolii psd-ului este pur si simplu mizerabila pentru ca induce ideea ca nu as putea avea opinii personale … Stimabile, atacurile tale la persoana mea imi dau posibilitatea sa apreciez ca ti-ai atins potentialul maxim. E evident ca nu poti mai mult decat exprimi.
    Daca nu esti in stare sa scremi ceva serios, imi permit sa spun ca e pacat de tastura care suporta greutatea degetelor tale…

    • @area: stimate domn, canta la alta masa ca se plictisesc musterii. Din doua, una: ori te crezi in studio la voiculescu unde toti neica-nimeni pot sa afirme orice tampenie atat timp cat e pe placul bossului, ori ne crezi la fel de tampiti ca pe telespectatorii latrinelor. Vezi ca pe-aici lumea stie carte si te faci de kkt in no time. Tu vrei sa pari important, educat, citit, n-ai vrea sa te bagam in acelasi tzucal cu a310, morjan si asistat, nu-i asa? Tu postacesti pentru GIO mai elegant, mai cu staif, cu diploma, cu lustru universitar… La fel ca penibilul „tri bubitzi” incerci sa pari un personaj informat si pregatit care se adreseaza unor debili mintal si asemeni idiotului mai sus mentionat, te vei alege cu o

  10. @CzC
    Art. 139 alin. 1 si alin. 2 C.pr.pen:
    „Art. 139. – (1) Supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi şi libertăţi atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
    a) există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la alin. (2);
    b) măsura să fie proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor ori a probelor ce urmează a fi obţinute sau gravitatea infracţiunii;
    c) probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare.
    (2) Supravegherea tehnică se poate dispune în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, infracţiunilor privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive şi al precursorilor de explozivi restricţionaţi, de trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede, timbre sau de alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, în cazul infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică, contra patrimoniului, de şantaj, de viol, de lipsire de libertate în mod ilegal, de evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie şi al infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ori în cazul altor infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.”

    Art. 141 alin. 1 C.pr.pen:
    „Art. 141. – (1) Procurorul poate autoriza, pe o durată de maximum 48 de ore, măsurile de supraveghere tehnică atunci când:
    a) există urgenţă, iar obţinerea mandatului de supraveghere tehnică în condiţiile art. 140 ar conduce la o întârziere substanţială a cercetărilor, la pierderea, alterarea sau distrugerea probelor ori ar pune în pericol siguranţa persoanei vătămate, a martorului sau membrilor familiilor acestora; şi
    b) sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 139 alin. (1) şi (2). ”

    Expresia „suspiciune rezonabila” apare de 29 de ori in actualul Cod de procedura penala, fara ca aceasta notiune sa fie definita.
    In decizia CCR nr. 438/2018, paragrafele 17-19 s-a aratat ca: „17. Referitor la termenul „suspiciune rezonabilă”, a cărui lipsă de claritate şi previzibilitate este criticată în prezenta cauză, Curtea observă că acesta este folosit de legiuitor pentru prima dată în cuprinsul dispoziţiilor art. 217 indice 1 din Codul de procedură penală din 1968, introdus prin art. XVIII, pct. 27 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010. Acest articol dispunea că atunci „când există o suspiciune rezonabilă că activitatea de urmărire penală este afectată din cauza împrejurărilor cauzei sau calităţii părţilor ori există pericolul de tulburare a ordinii publice, procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la cererea părţilor sau din oficiu, poate trimite cauza la un parchet egal în grad”. Noua reglementare relevă o recurenţă a acestui termen, fiind utilizat de legiuitor în cuprinsul mai multor articole, de exemplu art. 61 alin. (1), art. 124 alin. (2), art. 125, art. 154 alin. (1), art. 165 alin. (2), art. 202 alin. (1), art. 293 alin. (2), art. 493 alin. (1) etc. 18. Referitor la semnificaţia acestui termen, Curtea reţine că, în doctrină, s-a precizat că suspiciunea rezonabilă reprezintă un temei obiectiv, rezultat din anumite fapte sau împrejurări, pentru a suspecta o persoană de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. De asemenea, s-a reţinut că prin suspiciune rezonabilă trebuie înţeles suspiciunea bazată pe motive verosimile (plauzibile). 19. În legătură cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la termenul „suspiciune rezonabilă”, Curtea observă că instanţa europeană a analizat această sintagmă pe tărâmul art. 5 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, instanţa de la Strasbourg a reţinut că prin existenţa unei suspiciuni rezonabile se înţelege existenţa unor date sau informaţii de natură să convingă un observator obiectiv şi imparţial că este posibil ca o persoană să fi săvârşit o infracţiune (Hotărârea din 30 august 1990, pronunţată în Cauza Fox, Campbell şi Hartley împotriva Regatului Unit, paragraful 32). Caracterul rezonabil al suspiciunii se apreciază în funcţie de circumstanţele fiecărei cauze, fiind atribuţia judecătorului speţei de a stabili gradul de rezonabilitate al acesteia. Curtea a precizat că nu se poate pune în discuţie o simplă suspiciune sau o suspiciune bazată exclusiv pe buna- credinţă, ci o suspiciune rezonabilă ce presupune un test obiectiv (Hotărârea din 19 mai 2004, pronunţată în Cauza Gusinskiy împotriva Rusiei, paragraful 53).”

    Am indicat aceste aspecte de natura legala si jurisprudentiala pentru a sustine urmatoarea idee: in contextul in care legea procesuala precizeaza ca supravegherea tehnica se dispune in cazul in care deja exista o suspiciune rezonabila, insemneaza ca suspiciunea rezonabila trebuie sa justifice supravegherea si nu invers, supravegherea tehnica sa justifice existenta suspiciunii rezonabile.
    Cu alte cuvinte, in circumstantele in care „solicitările/mandatul și răspunsul la acestea se comunica între părți prin intermediul unui post de lucru securizat, cu acces restricționat, aflat în clădirea / etaj / birou. Instrucțiunile de utilizare și credentialele de acces în sistemul SRI au caracter secret”, suntem in prezenta unei suspiciuni rezonabile privitoare la gradul de intruziune al unei supravegheri tehnice ca procedeu de strangere de dovezi pentru a justifica suspiciunea rezonabila a pregatirii sau savarsirii unei infractiuni.
    Mai exact, cata vreme procedeul tehnic ramane secret (pe baza de protocoale) este imposibil de determinat gradul de intruziune al supravegherii tehnice si asta face imposibila aprecierea de catre justitie a conditiei reglementata in art. 139 alin. 1 lit. b) C.pr.pen, respectiv este imposibil de stabilit daca supravegherea tehnica a fost „proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor ori a probelor ce urmează a fi obţinute sau gravitatea infracţiunii”.

    Acesta este argumentul de bun simt pentru care protocoalele nu ar fi trebuit secretizate. Acele protocoale puteau fi chiar utile procesului penal, insa secretizarea lor incalca art. 139 alin. 1 lit b) C.pr.pen., pentru ca procedeele tehnice nu pot fi analizate de nimeni sub aspectul gradului de intruziune, cata vreme ele raman secrete.

    • Frumos și lucrat argument, mulțumesc, și sper să nu supăr că nu voi răspunde cu aceeași ”monedă juridică”, pentru că mi-ar trebui o zi de muncă, așa că o să comentez doar pe texte, al Dvs. și respectiv protocolul PG-SRI declasificat.

      1. Suspiciunea rezonabilă justifică supravegherea tehnică în cadrul procedurii penale, no comment. Este dispusă de un judecător, și există un potențial de abuz atât aici cât și în cea limitată autorizată de procuror. Gradul de intruziune este, cred, evaluat de judecător și specificat în document (interceptare/ambientală/filaj). Procedura tehnică de supraveghere nu este detaliată în acest protocol oricum, deci argumentul are alt obiect decât cel discutat. Ce am încercat să invoc retoric este că protocolul detaliază procedura de COOPERARE, cum se transmite cererea de supraveghere tehnică și cum se primește răspunsul, nu cum se execută activitățile autorizate (cu echipamentele și metodele proprii Serviciului, protejate).

      2. Protocolul (PG-SRI 2009) acoperă mai multe aspecte, printre care:

      A. Realizarea activităților conform mandatului:
      Art. 33 – (1) Punerea în executare a activităților dispuse prin autorizațiile emise de instanțele competente potrivit … CPP va fi realizată de către Serviciu, pe echipamentele proprii, în baza solicitării scrise a procurorului. (2)-(6) … circuitul formal al documentelor necesare.
      Art. 35 – Înregistrările rezultate din punerea în executare … precum și materialele rezultate (notele de redare…) sunt neclasificate. (!)
      Art. 39 – … Serviciul acordă sprijin tehnic pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin DNA… sprijinul tehnic constă în transmiterea semnalului, managementul și întreținerea echipamentelor.
      Art.40 – Recepționarea semnalului și transcrierea conținutului comunicațiilor interceptate se realizează de către Direcție.

      B. Schimb de informații și protecția informațiilor clasificate ce NU sunt utilizate în procesul penal și a informațiilor despre resursele și funcționarea sistemelor proprii Serviciului, vezi

      Art. 24 – În situațiile în care anumite informații, documente sau materiale clasificate au o utilitate probatorie (!) determinantă pentru soluționarea unor cauze, fiind necesară introducerea lor în dosarele penale, Parchetul va solicita în scris și în mod argumentat declasificarea acestora, urmând ca, la nivelul conducerii Serviciului, să se adopte decizii în sprijinul acestor solicitări, în condiții care să prevină și să înlăture orice riscuri care privesc protecția metodelor și mijloacelor activității de informații ori alte interese legitime privind realizarea securității naționale.

      Și atunci vin cu întrebarea, ne-retorică, în ce măsură schimbul de informații ce NU sunt incluse în probatoriu, precum și protecția acestora, constituie o încălcare a drepturilor suspecților? Da, pe aceste informații se construiește suspiciunea rezonabilă, în urma căreia se autorizează activitățile de supraveghere tehnică, ale căror rezultate sunt utilizate în dosar.
      Acest schimb de informații, inclusiv clasificate, necesita un protocol în egală măsură secret.

      Faptul că acest protocol a inclus și secretizat și procedura formală prin care o parte cere supraveghere tehnică și cealaltă răspunde, conform articolelor din CPP, în contextul în care nici mandatul și nici rezultatele nu sunt clasificate, a fost o decizie (doar) politic nefericită și nenecesară. Momentan însă rămân convins de susținerea CSM, și anume că admisibilitatea probelor este competența și responsabilitatea judecătorului și nu se justifică o intervenție politică (inclusiv CCR, în opinia mea subiectivă dar e altă discuție).

      Atât decizia din 2016 cât și argumentul Dvs. au un merit, și anume că e just ca activitățile de supraveghere tehnică să fie ”ideal” realizate de organele de cercetare penală, prin metode formal și ne-secret definite, pentru a minimiza orice potențial de abuz și a minimiza restrângerea drepturilor și libertăților. De ce ideal? Pentru că în practică aceste metode și mijloace nu au fost suficient disponibile, și considerând materia infracțiunilor grave de corupție, s-a considerat în interes public ca SRI să le realizeze prin mijloace proprii și parțial clasificate (nu trebuia să fie secret că s-a tras fir la DNA să asculte singuri suspecții, legal până la proba contrarie, dar nu pot fi la fel de publice cadrele și metodele tehnice specifice SRI). Așa cum, general acceptat și tot în interesul statului este competența SRI de cercetare penală în infracțiunile împotriva securității naționale.

      Putem plânge împreună pentru drepturile și libertățile individuale, de exemplu ipoteza că protestanților gazați, pe lângă îngrijiri medicale, li s-au administrat și teste anti-drog, că existau oare ”suspiciuni rezonabile”. Sau că vecinul rasta e supravegheat tehnic că miroase a iarbă în cartier. Pentru mare corupție, interesul public are nevoie de DNA și de implicarea SRI. Un GIO sofisticat, cu prezență în multiple instituții ale statului, nu poate fi devoalat de un sectorist cu microfoane luate pe eBay și instrucțiuni publice de utilizare. În fine, noi pare că o să avem se pare cei mai bine protejați (de lege) politicieni din lume și punem în balanță suspiciunea referitoare la ”intruziunea” metodei de supraveghere cu suspiciunea comiterii unei infracțiuni grave și complexe, așa cum în numele GDPR îi vom comunica suspectului de terorism că este interceptat telefonic (adică dreptul lui la protecția datelor personale e mai important decât dreptul meu de a nu fi împrăștiat pe 10 metri de caldarâm).

  11. In opinia expusa anterior am gresit numarul deciziei CCR: este vorba despre decizia CCR nr. 438/2016.

  12. @Area
    Copy-paste poate face oricine. Cu cuvintele tale si in cateva randuri poti?

  13. @Unka
    Aceleasi ganduri pe care i le-am transmis lui „triciupa”…

    Ia zi istetule, e greu sa intelegi ce am postat? Vroiai sa scriu chestii de genul „Parchetul si SRI cei mai destepti si cei mai imaculati”? Erai satisfacut, tremurai de placere?
    Mai baieti, inca nu pricepeti ca s-a terminat cu „judecata poporului” in 1989, cand ati vrut revolutie? Credeati ca justitia inseamna ce vrea poporul? Justitia e treaba complicata pentru ca functioneaza cu reguli mai multe decat alea pe care le asimilati de la televizor.

  14. @triciupa
    Praleo, ti-a crescut temperatura? Te-ambalasi, nu gluma … Eu cant pe unde vreau eu si cum vreau eu, iar unul ca tine e deja-n tzucal … toate oceanele Universului nu te mai curata.
    Pralisor, esti depasit de situatie si reactionezi necontrolat … Sa-ti mai zic o data ca nu poti sa te superi pe o opinie precum vacarul pe sat?

  15. Achiesez opiniei Area.
    Art. 1 alin. 1 C.pr.pen. – “Normele de procedură penală reglementează desfăşurarea procesului penal şi a altor proceduri judiciare în legătură cu o cauză penală”, Art. 2 C.pr.pen. – “Procesul penal se desfăşoară potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege” si art. 126 alin. 2 din Constitutie – “Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, reprezinta argumente suficiente pentru a califica drept ilegale aceste protocoale oculte. Pentru cine vrea sa inteleaga, evident.
    Faptul ca art.13 din Legea nr.14/1991 interzice SRI sa efectueze acte de cercetare penala explica si motivul pentru care protocoalele erau secrete. Abia dupa ce a izbucnit scandalul protocoalelor Guvernul a intervenit prin OUG 6/2016 pentru a „legitima” oarecum aceste abateri de la lege. O zi buna tuturor!

  16. @CzC

    1. Trebuie sa reiau precizarea ca protocoalele ar fi foarte utile daca nu ar fi fost secrete. De ce? Simplu: toata lumea ar fi putut cunoaste modalitatile concrete in care se desfasoara procedeele tehnice, respectiv s-ar fi putut cunoaste exact:
    – cat de ampla a fost intruziunea prin supravegherea tehnica, cu consecinta de a se verifica in cadrul procesului penal existenta sau nu a unui abuz si implicit legalitatea obtinerii datelor si informatiilor care au stat la baza administrarii unor probatorii;
    – in eventualitatea in care ar exista un abuz, s-ar fi putut identifica persoanele care l-au savarsit cu consecinta posibilitatii tragerii lor la raspundere juridica.
    Cat timp sunt secrete procedeele tehnice si desfasurarea lor propriu-zisa o sa spun, cat pot de elegant ca ar trebui operat in asemenea ipoteza cu contrariul conceptului „suspiciune rezonabila”, respectiv cu „indoiala rezonabila” (concept folosit in cuprinsul Codului de procedura penala, dar nedefinit legal). Cu alte cuvinte, orice proceduri sau procedee tehnice indeplinite pe temeiul unor norme neprocedurale secrete (PG spune „metodologii interne”) trebuie privite cu mare rezerva, mai exact cu etalonul „dubiului/indoielii rezonabile”.
    Ori in circumstantele in care art. 139 alin. 1 lit. b) din Codul de procedura penala zice clar ca o supraveghere tehnica nu se poate dispune niciodata inainte sa se fi stabilit existenta unei suspiciuni rezonabile cu privire la savarsirea sau pregatirea savarsirii unei infractiuni, este limpede ca lumina zilei ca ideea de suspiciune rezonabila este exclusa in ipoteza in care aceasta se intemeiaza pe procedee secrete, adica pe procedee care prin insasi natura lor secreta pun in discutie rezerva/dubiul/indoiala rezonabila.
    Practic intarirea suspiciunii rezonabile (prealabila supravegherii tehnice) ar fi sustinuta de date si informatii in privinta carora ar trebui mai inainte inlaturata indoiala. Intram astfel intr-un cerc vicios, in care ideea de legalitate si de rezonabilitate sunt conditionate de elemente de incertitudine, datorate unor proceduri si procedee secrete.

    2. Pe mine nu ma deranjeaza deloc daca supravegherea tehnica se face de SRI, de DNA sau de oricare institutie care are un statut si o competenta clar reglementate de lege. Chiar nu conteaza institutia daca exista posibilitatea reala de a verifica pe cale judiciara conditiile intruziunii, eventuale suspiciuni de abuz si persoanele care au depasit limitele legale. Important era ca legiuitorul sa statueze competente si limite clare, iar eu sunt convins ca asta se poate face oricand. Important este sa se vrea si sa se asculte cu atentie persoanele care chiar au habar despre cum functioneaza chestiunile tehnice in concurs cu opiniile celor care pot face observatii rezonabile in privinta gradului de intruziune potential. Nu am nicio indoiala ca exista oameni care stiu ce vorbesc si in domeniul tehnic si in domeniul juridic, cat si in randul celor care se ocupa cu activismul civic si cu activismul in privinta protectiei drepturilor civile ale caror pareri pot duce la ceva util si benefic instructiunii penale.

    3. Nu cred in legile si in reglementarile subsecvente edictate din considerente emotionale, inclusiv cele de genul ca este de interes public sa combatem coruptia sau exista teama de a nu fi imprastiati 10 m pe caldaram …
    Explicatia mea este simpla si porneste de la o idee pe care mi-am format-o pornind de la definirea normei de drept in facultatile de drept americane. Acolo regula de drept este considerata un instrument recunoscut persoanelor pentru a-si proteja interesele legitime, inainte de a constitui „o regula generala si obligatorie de conduita, al carei scop este acela de a asigura ordinea sociala”. Adica norma de drept nu este doar o regula de conduita sociala, este o veritabila „arma” in mainile celui care o cunoaste de a o folosi impotriva celor care nu o cunosc.
    Astfel, intr-o societate ca a noastra in care norma de drept este un lucru atat de abstract incat nimeni nu realizeaza ca exista (citeste in sensul ca nu e cunoscuta), cunoasterea acesteia numai de catre un grup exclusivist insemna inevitabil o inegalitate in posibilitati.
    De aici apare, in opinia mea, riscul ca acela care cunoaste norma sa speculeze necunoasterea acesteia si sa faca abuz. Ori viata ne demonstreaza ca cel care cunoaste norma isi poate foarte usor da seama de consecintele folosirii ei, precum si de posibilitatile restranse de a contracara aceste consecinte ale celor care nu cunosc norma de drept.
    Pe temeiul unui astfel de rationament, apreciez ca a edicta o norma juridica pe fundamente emotionale ar insemna practic sa pui la indemana celor care vor cunoaste norma posibilitatea de a specula intr-un sens incontrolabil si de produce efecte de neestimat.

    4. In fine, o sa va dau un citat sugestiv, consemnat intr-un document care ravaseste umanitatea de aprope 200 de ani: „Puterea politica propriu-zisa este puterea organizata a unei clase pentru asuprirea alteia” – Manifestul Partidului Comunist.
    Va dau acest citat ca sa intelegeti ca, indiferent de regimul politic pe care-l va avea societatea romaneasca, reglementarile care se vor edicta nu vor urmari niciodata ce doreste societatea in ansamblul sau, insa consecintele acestor edicte vor fi suportate de societate in ansamblul sau.
    Societatea romaneasca mai are nevoie de foarte mult timp pentru a-si vindeca ranile trecutului, iar una dintre „rani” este mentalitatea ca „legiuitorul stabileste conduita sociala”, ceea ce este un fals. Legiuitorul nu trebuie decat sa creeze un cadru in care drepturile si libertatile individuale sa fie protejate, aparate, pentru ca orice societate este suma tuturor indivizilor ei. Daca indivizii simt ca nu le sunt aparate drepturile si liberatile individuale este evident ca societatea fie se destrama , fie se dezorganizeaza , fie devine o societate cu crima organizata. Iar ceea ce este comun tuturor societatilor este legea, insa nimeni nu-si doreste o societate in care legiuitorul este crima organizata, este un tiran sau este un invadator.
    Este inca un argument pentru care cred ca legile nu trebuie facute emotional, ci echilibrat si cu mare responsabilitate. Legile facute strict cu scopl de a-i pedepsi pe unii risca sa fie folosite de cei pedepsiti impotriva pedepsitorilor cand vor „cuceri puterea”, iar jocul asta nu trebuie practicat niciodata pentru ca e periculos, iar victimele colaterale vor fi intotdeauana prea multe.

  17. Cum sa recunoasca NEMERRNICII , ca au comis TICALOSII .