Parchetul European a preluat de la DNA dosarul parcării de TIR-uri din Portul Constanța / Portul a folosit documente care conțin informații false / Parcarea urma să coste de 5 ori mai mult decât proiectul inițial

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi a preluat de la DNA dosarul parcării de TIR-uri din Portul Constanța despre care Info Sud-Est și G4Media au arătat în exclusivitate că este blocată din cauza intereselor imobiliare, dar și că ar fi urmat să coste UE 50 de milioane de euro, adică de aproximativ 5 ori mai mult decât proiectul inițial. ISE și G4Media au arătat și că Portul Constanța a folosit documente care conțin informații false sau care nu au fost avizate corespunzător înainte de depunerea cererii de finanțare, aspecte confirmate și în ordonanța DNA consultată de reporteri. 

• ”Prin decizia R.002262/2025 din data de 06.11.2025 a Procurorului European Delegat s-a dispus evocarea cazului ce face obiectul dosarului rubricat. În aceste condiții, dosarul urmează a fi transmis Parchetului European (…). Dispun transmiterea dosarului penal nr. 155/9/P/2023 al Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța Parchetului European, în vederea efectuării urmăririi penale în cauză”, se arată în ordonanța procurorilor DNA Constanța consultată de ISE.

Procurorii DNA Constanța mai arată în ordonanță că Portul Constanța a depus cererea de finanțare a fondurilor europene și documentația anexă înainte ca studiul de fezabilitate să fie supus avizării de specialitate în Comisia Tehnico-Economică sau în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime, care operează portul.

Procurorii mai susțin că cererea de finanțare conține date inexacte, în sensul că în cadrul raportului de evaluare terenurile care fac obiectul exproprierii au fost încadrate eronat la curți construcții, acestea fiind în realitate într-o zonă cu valoare estimată mai mică.

Totodată, se mai arată în documentul consultat de reporteri, certificatele de urbanism care fac obiectul proiectului și care au stat la baza cererii de finanțare din fonduri europene, emise de Primăria Agigea, conțin erori materiale care nu au fost lămurite până la depunerea cererii.

Ce spune Portul Constanța

Conform documentelor consultate de ISE în documentarea investigațiilor inițiale, cererea de finanțare depusă a fost asumată, din partea Portului Constanța, de șefa departamentului Comunitate portuară, Cristina Rizea, fostă deputată PLUS/USR/REPER, actuală membră PSD, în cărți pentru șefia Portului Constanța, conform surselor ISE, și de directorul comercial George Vișan care îi ținea locul directorului general al Portului, Mihai Teodorescu, în momentul depunerii cererii. Vișan este unul dintre inculpații DNA în dosarul șpăgilor din Portul Constanța. 

Cristina Rizea și George Vișan / sursa foto: Portul Constanța

• George Vișan, apropiat de administrația Mazăre-Constantinescu, dar și de actuala conducere PSD Constanța (Stroe-Dumitrache) a fost reținut în dosarul DNA privind șpăgile din Portul Constanța, fiind acuzat de luare de mită. Ulterior a fost plasat sub control judiciar. Vezi detalii aici. 

Cristina Rizea avea cunoștință de informațiile nereale din certificatul de urbanism în baza căruia au fost emise toate celelalte documente și avize de specialitate, dar cu toate acestea și-a asumat depunerea cererii de finanțare de 20 de milioane de euro (din totalul de aproape 50 de milioane) către UE.

Contradicțiile

Într-un răspuns oficial pentru ISE și G4Media, semnat de Cristina Rizea, CN APMC confirmă că avea cunoștință de ”erorile materiale” din document și spune că a cerut Primăriei Agigea să trimită un nou certificat, cu informațiile corectate și cu prelungirea valabilității. Tot compania mai spune că primăria a prelungit valabilitatea certificatului, dar nu a îndreptat ”erorile”.

Pe de altă parte, compania Aduro, proiectantul investiției, susține într-un răspuns pentru ISE că, de fapt, Primăria Agigea nu a răspuns deloc solicitării Portului Constanța:

• ”(…) Din informatiile pe care le detinem in prezent, va comunicam ca Autoritatea Contractanta a luat legatura cu Institutia emitenta (Primăria Agigea) a Certificatului de Urbanism, informandu-i de acest aspect, insa nu au primit niciun raspuns oficial”.

Aduro amintește că una dintre ”erorile materiale” din certificat se referă la regimul economic al terenului. ISE a arătat într-una din investigații, confirmat și de DNA, cum Primăria Agigea a emis certificatul de urbanism pentru ”curți construcții”, deși la Cadastru terenul viitoarei parcări figura la categoria ”arabil”, ceea ce presupune o valoare de piață mult mai mică pentru viitoarele exproprieri. Citește investigația integrală aici. 

Întrebată fiind cine a semnat documentele din dosarul cererii de finanțare pentru acest proiect, Cristina Rizea nu a transmis numele persoanelor și funcțiile, conform solicitării, ci a nominalizat instituțiile implicate în procesul de finanțare.

Mai mult, din întrebarea jurnaliștilor a fost scoasă mențiunea acestora prin care cereau să afle numele și funcțiile persoanelor implicate în depunerea cererii de finanțare. Întrebată fiind ulterior dacă și-a asumat împreună cu Vișan depunerea cererii de finanțare, Rizea a negat că ar fi fost vorba de ea. 

sursa foto: Solicitare transmisă de ISE/G4Media către CN APMC, cu solicitare ”nume, funcție” inclusă

sursa foto: Răspuns transmis de CN APMC, cu mențiunea ”nume, funcție” eliminată

Contactat pentru un punct de vedere, George Vișan a cerut reporterilor ISE ”să se adreseze Biroului de relații cu publicul al companiei”. Am întrebat atunci conducerea Portului Constanța de ce a depus cu bună știință spre obținerea unei finanțări europene un dosar întocmit în baza unui certificat de urbanism cu informații false.

Compartimentul de presă al instituției a transmis că nu poate furniza alte informații referitoare la parcarea de TIR-uri din cauza unei anchete DNA:

• ”CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța nu poate furniza alte informații referitoare la proiectul ”Parcare securizată cu facilități de staționare în vecinătatea accesului din autostrada A4”, acesta fiind subiectul unei anchete în derulare la Direcția Națională Anticorupție”. 

De la 10 la 50 de milioane de euro într-un an

Portul Constanța a folosit documente care conțin informații false sau sunt neavizate de comisiile de specialitate din instituție pentru cererea de finanțare europeană a proiectului de 50 de milioane de euro cu care urmează să fie amenajată parcarea de TIR-uri de pe A4.

Investiția, care trebuia finalizată conform Master Planului până în 2017, ar fi urmat să coste de 5 ori mai mult decât era prevăzut inițial, arată documentele consultate de Info Sud-Est și G4Media. Jumătate din sumă va fi suportată de statul român.

• Din episoadele anterioare: Citește la finalul articolului, în principalele secvențe, cum a fost tergiversat în ultimii 10 ani acest proiect-cheie pentru Portul Constanța, mai ales în contextul invaziei ruse. 

Certificatul de urbanism cu ”erori materiale”

ISE și G4Media au arătat în exclusivitate cum CN APMC a folosit un document cu informații false, având cunoștință de acest lucru, în dosarul de cerere a finanțării europene pentru parcarea de TIR-uri. Documentul cu informații false este certificatul de urbanism emis de Primăria Agigea și semnat de primarul Cristian Cîrjaliu, un lider local PSD influent și controversat pe plan local, trimis în judecată de DNA Constanța pentru abuz în serviciu.

Cristian Maricel Cîrjaliu / sursa foto: Primăria Agigea

• Notă: Certificatul de urbanism a fost emis special pentru proiectul parcării de TIR-uri, care include și viitoare exproprieri. Însă, în certificat este menționat faptul că terenul a fost deja expropriat, ceea ce este fals. O altă problemă din certificat este că terenul apare cu destinație ”curți construcții”, însă la Cadastru, în evidențele statului român, figurează cu destinația ”arabil”. Certificatul de urbanism este unul dintre cele mai importante documente din proiectul unei investiții pentru că, în baza lui, se fac exproprieri, sunt întocmite studiile tehnice, sunt obținute avizele (ex: Mediu, Cultură etc), se fac estimările de cost ș.a. Vezi aici certificatul de urbanism emis de Primăria Agigea.

sursa foto: Extras facsimil

Investiția ar fi urmat să coste 50 de milioane de euro, de 5 ori mai mult decât era prevăzut la început, acum doi ani, mai ales din cauza schimbării terenului inițial cu un altul asupra căruia planează interesele imobiliare ale unor influenți politicieni locali PSD, conform surselor Info Sud-Est. DNA Constanța a anchetat schimbarea din pix a celor două terenuri. Mai multe detalii aici.

• Primarul Cristian Cîrjaliu a blocat pe telefon reporterii ISE și G4Media.

Ce spune proiectantul

De cealaltă parte, proiectantul Aduro a declarat că după depunerea cererii de finanțare există ”posibilitatea revizuirii / actualizării tuturor avizelor (inclusiv a Certificatului de Urbanism)”. 

Tot proiectantul susține că a adus la cunoștința Portului Constanța faptul că în Certificatul de Urbanism există probleme, dar fără să precizeze când a făcut acest lucru:

• ”Societatea noastra a instiintat printr-o adresa scrisa Beneficiarul/ Autoritatea Contractanta cu privire la inscrisurile din Certificatul de Urbanism respectiv referitor la Regimul Economic al terenului”. 

Notă: Deși certificatul de urbanism cu informații false a fost emis în 11 ianuarie 2024, Portul Constanța nu a solicitat Primăriei Agigea să rectifice ”erorile materiale” decât un an mai târziu, după investigația ISE și G4Media care arăta că certificatul conține informații nereale. Citește investigația integrală aici. 

Studiul de fezabilitate neterminat 

Pe lângă certificatul de urbanism cu informații nereale, Portul Constanța a depus cererea de finanțare fără a avea un studiu de fezabilitate finalizat și avizat.

Studiul de fezabilitate, început în urmă cu mai bine de doi ani, a fost trimis de două ori spre refacere companiei care l-a întocmit, după ce comisiile de specialitate din Portul Constanța au consemnat obiecții privind devizul general și alte aspecte. Nu este finalizat și avizat nici până la publicarea celei mai recente investigații ISE, de la finalul lunii martie 2025. 

Întrebat de reporteri cât va costa în final amenajarea parcării, Portul Constanța a transmis, într-un răspuns semnat de Cristina Rizea, că nici valoarea estimată nu a fost avizată de organismul tehnic de specialitate al instituției:

• ”Menționăm că această valoare nu a fost avizată în prealabil în cadrul Comitetului Tehnico-Economic (CTE) al CN APM SA, deoarece programul de finanțare CEF nu impune această obligație la momentul depunerii cererii, termenul limită fiind fix. Valoarea finală estimată a proiectului urmează să fie aprobată în cadrul avizării documentației de către CTE CN APM SA. În cazul în care se vor constata modificări semnificative ale proiectului (inclusiv valoarea estimată) între varianta avizată de CTE și cea depusă pentru finanțare, acestea vor fi comunicate oficial finanțatorului și cofinanțatorului proiectului”. Citește aici răspunsul integral al Portului Constanța. 

Specialiști în investiții publice și experți în accesarea fondurilor UE: ”Au făcut o românească”

Mai mulți experți în accesarea fondurilor europene și specialiști în investiții publice au declarat pentru Info Sud-Est și G4Media că astfel de practici aveau loc în urmă cu mult timp, când UE avea reguli mai puțin stricte în privința documentației de finanțare, dar între timp lucrurile s-au schimbat. 

”Doamne ferește!”, “Au făcut >”, “Este halucinant”, sunt câteva dintre reacțiile specialiștilor consultați:

• ”Atunci când depui o documentație pentru un aviz trebuie să fie în baza unui certificat de urbanism (…) Certificatul de urbanism nu se mai modifică decât prin reluarea procedurii și depunerea unei alte documentații. Iar reluarea întregii proceduri poate să dureze și doi ani”, a declarat specialistul în investiții publice consultat de ISE. 

Specialiștii susțin că în situația prezentată de ISE e cu atât mai complicat cu cât rectificarea ”erorii materiale” din certificatul de urbanism implică și schimbarea indicatorilor economici și al costului exproprierii (terenul ar trece de la ”curți construcții” la ”arabil”, n.red.), pe lângă reluarea simplelor avize, studii tehnice etc.

Un alt expert în fonduri europene susține că astfel de practici erau posibile mai degrabă în urmă cu 15 ani, când beneficiarii se grăbeau să depună proiectele la finanțare urmând să ”regleze ulterior, din mers” situația avizelor și documentelor necesare. Pe scurt, ”o românească”, spune expertul:

• ”La depunerea cererii de finanțare pe fonduri UE trebuie să ai studiul de fezabilitate și toată documentația completă și avizată. În urmă cu mulți ani mai întâlneai astfel de practici, când beneficiarii se grăbeau să depună cererile de finanțare ”pe repede înainte”, ca să nu piardă apelul de proiecte, dar problemele mari apăreau după, tocmai pentru că trebuiau să obțină avizele sau documentele care le lipseau. UE s-a prins și a instituit prevederi mai riguroase în privința documentației și punctează mai mult cererile care au în spate toate documentele necesare. Situația prezentată de voi arată că beneficiarul a făcut ”o românească”, cum se făcea pe vremuri”, a declarat specialistul în fonduri UE consultat de ISE și G4Media. 

sursa foto: Info Sud-Est

Ultimul deceniu pentru o banală parcare de TIR-uri, investiție esențială în Portul Constanța. Scurtă cronologie a momentelor-cheie din proiect:

• 2014 – Este finalizat Master Planul Portului Constanța, care prevede amenajarea unei parcări de TIR-uri până în anul 2017, indicând și terenul pe care urmează să se facă investiția;
• februarie 2022 – Rusia invadează Ucraina și, în scurt timp, la intrarea în Portul Constanța apar cozile de TIR-uri cu cereale pe kilometrii întregi de pe A4;
• august 2022 – Este demarată investiția parcării și se cere demararea studiului de fezabilitate în regim de urgență;
• aprilie 2023 – Proiectantul elaborează o analiză care arată că terenul prevăzut în Master Plan este cea mai bună variantă;
• septembrie 2023 – După mai multe avize contradictorii emise de CNAIR, proiectantul schimbă terenul pe care urmează să se facă investiția, estimată la acel moment la 10 milioane de euro;
• 11 ianuarie 2024 – Primăria Agigea emite un certificat de urbanism cu informații false pentru terenul care urma să fie expropriat pentru a face loc parcării. În baza acestui certificat, proiectantul urma să realizeze studiul de fezabilitate, să obțină toate avizele și să calculeze costul investiției;
• 7 octombrie 2024 – Info Sud-Est și G4Media publică o investigație în care arată cum e blocată de 7 ani investiția-cheie din Portul Constanța și cum au fost schimbate din pix terenurile;
• septembrie 2024 – Proiectantul finalizează studiul de fezabilitate, care a ajuns în analiza Portului Constanța;
• 24 septembrie 2024 – Se deschide apelul de proiecte CEF Transport 2024, prin care Portul Constanța poate accesa finanțare europeană pentru amenajarea parcării;
• noiembrie 2024 – Studiul de fezabilitate este trimis de două ori spre refacere companiei care l-a întocmit, după ce comisiile de specialitate din Portul Constanța au consemnat obiecții privind devizul general și alte aspecte;
• 13 decembrie 2024 – Info Sud-Est și G4Media publică o altă investigație în care arată cum, conform draftului de studiu de fezabilitate realizat de proiectant, prețul parcării crește de la 10 la 50 de milioane de euro, și semnalează și problemele din certificatul de urbanism emis de Primăria Agigea;
• ianuarie 2025 – Portul Constanța solicită Primăriei Agigea, după un an de la emiterea certificatului de urbanism, prelungirea acestuia și îndreptarea “erorilor materiale”. Proiectantul susține că a înștiințat Portul Constanța despre problemele apărute la “regimul economic” al terenului din certificatul de urbanism, dar nu precizează când a făcut acest lucru;
• 21 ianuarie 2025 – Se încheie apelul de proiecte CEF Transport 2024, iar Portul Constanța depune cererea de finanțare pentru 20 de milioane de euro bani de la UE, cu documente și avize bazate pe certificatul de urbanism care conținea informații false și fără un studiu de fezabilitate aprobat de structurile Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA.