Papa Leon al XIV-lea, un prelat extrem de „conectat” şi de liber în exprimare, pe reţelele sociale / El a criticat inclusiv administrația Trump

Critici la adresa vicepreşedintelui Statelor Unite, violenţa sexuală în Biserică, pedeapsa cu moartea… Robert Francis Prevost a fost un cleric activ şi lipsit de inhibiţii pe reţelele sociale, neezitând să abordeze subiecte spinoase, ceea ce l-a transformat în primul Papă extrem de conectat, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Sugestia lui JD Vance potrivit căreia creştinii ar trebui să îşi iubească mai întâi familiile, înaintea vecinilor, a comunităţii şi a concetăţenilor, a fost întâmpinată pe reţeaua X de episcopul Robert Francis Prevost, devenit Papa Leon al XIV-lea, cu o re-postare a unui editorial usturător intitulat „JD Vance greşeşte: Isus nu ne cere să ne ierarhizăm iubirea faţă de ceilalţi”. Ceea ce i-a adus zeci de mii de aprecieri şi o avalanşă de comentarii acerbe.

Deşi Benedict al XVI-lea a fost, probabil, primul Papă care a postat pe Twitter, în 2012, sub pseudonimul @Pontifex, Robert Francis Prevost @drprevost este, fără îndoială, primul care preia conducerea Sfântului Scaun şi are deja o lungă istorie de postări pe reţelele sociale.

În cei 14 ani de prezenţă pe Twitter (X, în prezent), el a postat de peste 400 de ori, exprimându-şi opiniile cu privire la actualitatea internaţională: rasismul din Statele Unite, scandalurile legate de cazurile de violenţă sexuală din cadrul Bisericii Catolice, pandemia de COVID-19, invazia Rusiei în Ucraina…

Iar pentru acest american născut în Chicago, dar care a trăit mai bine de două decenii în Peru, ţară al cărui cetăţean este, imigraţia este un subiect drag inimii sale, la fel ca în cazul predecesorului său, regretatul Papă Francisc.

El a dat ecou criticilor la adresa politicilor anti-imigraţie ale lui Donald Trump, republicând un articol din 2017 în care le descria drept un „moment sumbru în istoria Americii” şi o abandonare a „valorilor americane”.

Din numeroasele sale comentarii online, este clar că re-postarea are aproape întotdeauna valoare de aprobare pentru el.

În 2020, la câteva zile după uciderea afro-americanului George Floyd de către un ofiţer de poliţie alb condamnat pentru crimă, el şi-a îndemnat colegii clerici să vorbească: „Trebuie să auzim mai multe de la liderii bisericii pentru a respinge rasismul şi pentru a căuta dreptate”.

De asemenea, el a solicitat o mai mare transparenţă împotriva preoţilor vinovaţi de violenţe sexuale împotriva minorilor: „Dacă sunteţi victima violenţelor sexuale comise de un preot, raportaţi”, a declarat el luna aceasta ziarului peruan La Republica. „Respingem cultura disimulării şi a secretului, aceasta provoacă mult rău. Noi trebuie să-i ajutăm pe oamenii care au suferit din cauza acestor nelegiuiri”, a spus el.

În 2014, el s-a întrebat dacă nu a venit „timpul ca pedeapsa cu moartea să fie abolită”. O poziţie tradiţională a Bisericii pe care a repetat-o de-a lungul anilor în interviuri, omilii şi declaraţii publice. „Trebuie să fim mereu în favoarea vieţii”, a declarat el în faţa jurnaliştilor peruani.

La fel ca în cazul multora, ritmul postărilor sale s-a intensificat în timpul pandemiei de COVID-19, însă nu există nicio garanţie că va continua să fie un pontif extrem de conectat.