Pagubă majoră după o ploaie torențială: Despăgubire de aproape 7 milioane de lei pentru o companie afectată de fenomene meteo extreme / Evaluarea Comisiei Europene privind România: Vulnerabilitate la schimbările climatice și lacune în sistemul de asigurări

Cea mai mare despăgubire achitată în 2024 pentru daune cauzate de o ploaie torențială s-a ridicat la aproximativ 7 milioane de lei, potrivit datelor Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR). Suma a fost plătită unei companii afectate de fenomene meteo extreme, în baza unei polițe de asigurare pentru bunuri și proprietăți din mediul de afaceri.

Totodată, primele 20 de dosare de daună achitate în astfel de cazuri însumează circa 30 milioane de lei, arătând o creștere a frecvenței și intensității evenimentelor climatice cu impact asupra companiilor. Observația aparține organizației care reunește 21 de companii de asigurări.

„Prevenția nu mai este opțională. O afacere nu înseamnă doar clădiri sau echipamente, ci oameni, locuri de muncă și lanțuri de colaboratori. Protejarea acestora prin soluții de asigurare este un gest de responsabilitate”, a declarat Alexandru Ciuncan, președinte și director general UNSAR.

10 daune pe zi, 1 milion de lei despăgubiri zilnic

Datele UNSAR mai arată că asigurătorii plătesc zilnic peste 10 daune pentru bunuri și proprietăți ale companiilor, iar despăgubirile ajung la circa 1 milion de lei pe zi.

Cu toate acestea, doar 1 din 5 companii este acoperită printr-o poliță de asigurare pentru bunuri, proprietăți sau răspundere civilă. Reprezentanții UNSAR atrag atenția asupra riscurilor la care sunt expuse afacerile neasigurate: incendii, inundații, furtuni, cutremure, explozii, avarii ale echipamentelor sau pierderi financiare generate de întreruperea activității.

„Incendiile, exploziile, fenomenele atmosferice sau avariile utilajelor sunt doar câteva provocări pentru care există soluții dedicate. Asigurările oferă stabilitate și încredere în momente dificile”, a subliniat Alina Bărbulescu, specialist în asigurări de bunuri și proprietăți la UNSAR.

Un plan „anti-neprevăzut” pentru fiecare afacere

UNSAR recomandă companiilor, indiferent de domeniul de activitate, să aibă un plan de asigurări personalizat, adaptat riscurilor specifice: de la birouri și consultanță, până la construcții, producție sau distribuție.

”Astfel de evenimente pot genera pierderi importante din cauza încetării producţiei, a creşterii cheltuielilor de operare (de exemplu, dacă eşti constrâns să te muţi temporar în altă locaţie pentru continuarea activităţii), a imposibilităţii de a accesa facilităţile de lucru, a apariţiei unor eventuale blocaje pe lanţul de distribuţie sau aprovizionare etc.”, avertizează reprezentanții UNSAR.

Despre UNSAR. Înființată în 1994, UNSAR reunește 21 de companii de asigurări care dețin peste 90% din piața locală. Asigurătorii din România plătesc, în medie, despăgubiri de 6,5 milioane euro pe zi calendaristică. Organizația este membră a Insurance Europe din 2007.

Comisia Europeană: doar 5% din pierderile economice provocate de climă sunt acoperite prin asigurări

România este expusă efectelor schimbărilor climatice și se confruntă cu mari deficiențe în sistemul de protecție și adaptare, inclusiv în ceea ce privește asigurările, se arată în Evaluarea din 2025 a punerii în aplicare a politicilor de mediu, publicată recent de Comisia Europeană. Potrivit acesteia, țara noastră este vulnerabilă la fenomene climatice extreme – inundații, secetă, valuri de căldură – care afectează grav agricultura, economia și sănătatea populației. În acest context, impactul financiar devine tot mai vizibil.

Potrivit Raportului de țară pentru România – EIR 2025, publicat pe 7 iulie de Comisia Europeană, gradul de acoperire al asigurărilor pentru riscuri climatice rămâne sub 50% pentru toate tipurile de pericole, iar între 1980 și 2020 doar 5% din pierderile economice generate de fenomene meteo au fost acoperite prin asigurări. Țara noastră are lacune pronunțate în materie de asigurare în caz de inundații.

Țară cu biodiversitate impresionantă, dar cu implementare greoaie

România deține unele dintre cele mai bogate ecosisteme din UE – de la pădurile virgine din Carpați la zonele umede ale Deltei Dunării. Cu toate acestea, peste 40% din păduri se află într-o stare precară, iar rata de reciclare a deșeurilor municipale este de doar 12%, mult sub media europeană.

Țara ocupă ultimul loc în UE la utilizarea circulară a materialelor, cu doar 1,3% în 2023, comparativ cu media europeană de 11,8%.

Poluare, ape uzate și investiții insuficiente – riscuri de sancțiuni și costuri sociale ridicate

Comisia atrage atenția că România riscă să rateze obiectivele UE pentru 2025 în mai multe domenii, inclusiv:

Calitatea aerului: niveluri ridicate de poluanți (NO₂, PM10, PM2.5), cu efecte asupra sănătății publice;

Epurarea apelor uzate: nerespectarea Directivei UE a dus deja la sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene;

Investiții insuficiente: deficit estimat la 5,4 miliarde euro anual, adică 1,9% din PIB, peste dublul mediei UE (0,77%).