G4Media.ro

O echipă de astronomi danezi a descoperit un obiect cosmic extrem de…

Sursa: eventhorizontelescope.org

O echipă de astronomi danezi a descoperit un obiect cosmic extrem de îndepărtat, la 13 miliarde de ani-lumină de Pământ, care ar putea fi cel mai timpuriu precursor al unei găuri negre supermasive

O echipă de astronomi de la Universitatea din Copenhaga a anunţat descoperirea unui obiect cosmic extrem de îndepărtat, aflat la 13 miliarde de ani-lumină distanţă de Pământ, care ar putea fi cel mai timpuriu precursor cunoscut al unei găuri negre supermasive, conform unui studiu publicat pe 13 aprilie în revista Nature, transmite vineri Live Science, citată de Agerpres.

Acest obiect cosmic primordial prezintă o serie de trăsături care-l plasează între galaxiile tinere, abundente în praf şi gaze cosmice, în care se formează numeroase noi stele şi nuclee galactice active, ce au în regiunile lor centrale găuri negre supermasive, cunoscute drept quasari.

Format la doar aproximativ 750 de milioane de ani după Big Bang, într-o perioadă considerată drept „zorii Universului”, acest obiect pare să reprezinte prima dovadă directă a unei galaxii timpurii în care o acumulare masivă de praf şi gaze cosmice semnalează formarea unei găuri negre supermasive. Anterior, oamenii de ştiinţă postulaseră existenţa în Universul timpuriu a unor astfel de obiecte cosmice, denumite „quasari roşii de tranziţie”, dar un astfel de obiect nu a fost observat niciodată până acum.

„Obiectul descoperit face legătura între două populaţii rare de obiecte cosmice – protogalaxii foarte bogate în praf cosmic şi quasari luminoşi”, a susţinut coordonatorul acestui studiu, Seiji Fujimoto, cercetător postdoctoral la Institutul Niels Bohr din cadrul Universităţii din Copenhaga. „Din acest motiv, descoperirea ne deschide o nouă cale spre înţelegerea procesului de creştere rapidă a găurilor negre supermasive din Universul timpuriu”, a adăugat el.

Quasarii (prescurtarea de la „obiecte cvasi-stelare”) sunt obiecte cosmice extrem de strălucitoare, a căror energie provine de la găurile negre supermasive aflate în nucleele galactice. Cu mase care pot fi de miliarde de ori mai mari decât cea a Soarelui, aceste găuri negre supermasive atrag întreaga materie din jur şi deformează continuumul spaţiu-timp. Gazele cosmice absorbite de aceşti monştri se încălzesc până la temperaturi extreme din cauza frecării, generând un flux de energie luminoasă comparabil cu lumina emisă de stele.

Studii anterioare au arătat că astfel de quasari existau deja în primii 700 de milioane de ani ai Universului, însă rămâne neclar cum s-au putut forma astfel de structuri cosmice supermasive atât de timpuriu. Simulările derulate pe calculator au sugerat existenţa unei faze de tranziţie în care se realizează o creştere extrem de rapidă, ce poate apărea în galaxiile în care există foarte mult praf cosmic şi o concentraţie mare de stele.

În noul studiu, cercetătorii susţin că au descoperit unul dintre aceste rare obiecte de tranziţie – denumit oficial GNz7q – în timp ce studiau cu ajutorul Telescopului Spaţial Hubble o veche galaxie în care se aprind numeroase stele.

Echipa a surprins o astfel de galaxie din zorii Universului în timpul unui proces extrem de activ de formare stelară – o galaxie în care se formau noi stele de 1.600 de ori mai rapid decât se formează în prezent în Calea Lactee. Toate aceste stele abia formate produc un volum uriaş de căldură, încălzind norii de gaze din proximitatea lor relativă până când aceste gaze încep să strălucească în spectrul infraroşu. Întreaga galaxie a devenit atât de fierbinte, încât praful său cosmic străluceşte mai puternic decât orice alt obiect cunoscut din această perioadă îndepărtată a Universului, conform cercetătorilor.

În mijlocul acestei mase strălucitoare de gaz, cercetătorii au detectat un singur punct roşu luminos – un obiect mare şi compact, ascuns printre uriaşii nori de gaz ce-l înconjoară. Conform oamenilor de ştiinţă, luminozitatea şi culoarea acestui punct corespunde perfect caracteristicilor preconizate ale quasarilor roşii de tranziţie.

„Proprietăţile observate sunt în acord perfect cu simulările teoretice şi sugerează că GNz7q este primul exemplu al fazei tranzitorii de creştere rapidă a unei găuri negre (…) predecesoarea unei găuri negre supermasive”, a declarat unul dintre coautorii studiului, Gabriel Brammer, profesor-asociat la Institutul Niels Bohr.

Probabil că există încă multe astfel de obiecte cosmice care aşteaptă să fie descoperite, iar Telescopul Spaţial James Webb, lansat de NASA pe 25 decembrie 2021, are caracteristicile de performanţă care îi permit să observe astfel de obiecte îndepărtate cu o claritate mai mare decât Hubble.

Citește și...

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

6 comentarii

  1. Daca si cu parca se dadeau cu barca… parerologii de serviciu isi dau iarasi cu parerea. Noi habar nu avem ce e pe fundul oceanului dar credem ca intelegem despre univers lucruri…

  2. Mare dreptate ai coane…..

  3. catre cei de sus, vorba lui Cocosila

  4. ce e asa de greu de inteles?Cei care cred ca suntem o planeta lata si plata wake up!!!

  5. O echipa…….A (nu au) descoperit……..

  6. O echipa….a descoperit…..