VIDEO ENTR Pe scurt, despre tezaurul României însușit ilegal de Rusia, inițiativa UE și răspunsul la întrebarea: mai există alte exemple în Europa?

Care e treaba cu tezaurul României sechestrat de Rusia? ENTR a realizat un video explicativ cu informații sintetizate despre ce s-a întâmplat cu Tezaurul în trecut, inițiativa recentă a Parlamentul European și reacția Rusiei.

Parlamentul European a adoptat pe 14 martie o rezoluție prin care s-a aliat cu România și a cerut Rusiei să restituie integral tezaurul pe care l-a însușit ilegal în urmă cu peste 100 de ani. La rândul său, Comisia Europeană a transmis că va face tot posibilul pentru a sprijini acest efort.

Dar cum a ajuns tezaurul României la Moscova? În timpul Primului Război Mondial, între 1916 și 1917, România a trimis Rusiei țariste tezaurul național pentru a fi protejat în cazul ocupării teritoriului românesc. Tezaurul includea peste 91 de tone de aur, colecții de artă, colecții regale de bijuterii și monede rare, moșteniri, arhive și alte bunuri de patrimoniu.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Pentru context, în Primul Război Mondial, România a fost aliată cu Rusia în cadrul blocului politico-militar denumit Antanta sau Tripla Înțelegere, alături de Marea Britanie și Franța.

După venirea la putere a regimului comunist, Rusia a refuzat să returneze tezaurul României, iar o mare parte din cantitățile de aur au rămas nerestituite până în prezent.

România a cerut în mod repetat restituirea tezaurului, dar fără rezultate. Din 2003, a existat și o comisie mixtă româno-rusă, mandatată să discute despre restituirea tezaurului. În 2019, partea rusă a recunoscut cererea României, dar nu s-a întâmplat nimic concret.

Rezoluția din Parlamentul European a fost susținută de toate grupurile politice, iar eurodeputații consideră că refuzul Rusiei de a restitui integral tezaurul României este un caz internațional fără precedent de însușire ilegală a rezervei de aur.

Inițiativa a fost luată în contextul în care Uniunea Europeană a adoptat anul trecut strategia privind recuperarea bunurilor de patrimoniu traficate ilegal în Europa.

Dmitri Medvedev, fost președinte rus și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a reacționat vehement la rezoluția Parlamentului European, afirmând că „românii nu sunt o națiune”, că cererea este „obraznică” și că UE „ar trebui să se ducă dracului”.

În același timp, Ministerul rus de Externe a susținut că Moscova nu numai că a returnat deja tot aurul pe care România l-a trimis în Rusia, dar a și scutit Bucureștiul de datorie uriașă, care ar depăși cu mult valoarea rezervelor de aur.

De asemenea, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Rusia „nu se va opri” dacă va câștiga războiul din Ucraina și va amenința statele vecine, precum Republica Moldova, România, Polonia și țările baltice.

Deși subiectul nu are legătură cu războiul din Ucraina, ar putea reprezenta o problemă în negocierile pe care Uniunea Europeană le va purta după încheierea conflictului.

Există cazuri similare și în alte țări europene, deși e vorba despre obiecte ce aparțineau fostelor colonii.

Potrivit unui raport prezentat președintelui Franței în 2018, există cel puțin 80.000 de obiecte din Africa Subsahariană deținute în colecțiile publice franceze. Până în prezent, doar câteva dintre ele au fost returnate în țările de origine.

În afară de Benin și Senegal, cărora le-au fost returnate unele artefacte, alte cinci țări africane – Ciad, Madagascar, Coasta de Fildeș, Etiopia și Mali – au făcut cereri oficiale de restituire din partea guvernului francez.

De asemenea, la Roma, s-a deschis în 2022 Muzeul de Artă Salvată, unde sunt expuse opere de artă și piese arheologice din diferite civilizații, furate sau vândute ilegal, pentru o perioadă de timp limitată, înainte de a se întoarce în țările de origine.

Tot în 2022, Ministrul Culturii din Portugalia afirma că problema returnării operelor de artă trebuie tratată cu rezervă și că este necesară implicarea muzeelor și a mediului academic. Oficialul a precizat că guvernul de la Lisabona va întocmi o listă cu operele de artă care se găsesc în muzeele portugheze și care ar trebui să fie returnate fostelor colonii.