Nicuşor Dan: Pentru digitalizarea ANAF a existat un plan în nouă etape; suntem la pasul doi

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Preşedintele Nicuşor Dan a explicat vineri seara că digitalizarea ANAF a fost planificată iniţial în nouă etape, însă în prezent ea se află abia la pasul al doilea, transmite Agerpres.

Întrebat, într-o conferinţă de presă la Berlin, dacă politicul a reprezentat „o frână în digitalizarea ANAF”, şeful statului a arătat că nu are un răspuns complet despre acest lucru.

„Nu am răspunsul complet la întrebarea asta. Din întrebarea pe care am pus-o atunci când am discutat în CSAT, era cumva un plan în nouă etape pentru digitalizarea ANAF. Din întrebarea pe care am pus-o a rezultat că suntem la pasul doi din nouă. Şi finalizarea acestei proceduri avea un ordin de timp de şase – nouă luni. Dar, ca să nu fim în totalitate negativi, dacă vă veţi uita pe graficul încasărilor pe care noi, ca stat, le-am avut în ultimii ani, o să vedeţi că de la 2023 la 2024, la venituri, a fost o creştere, cam 70 de miliarde de lei, consistentă, care vine dintr-o îmbunătăţire pe care ANAF a făcut-o. Ce spunea fostul ministru de Finanţe, domnul Barna (Tanczos Barna – n.r.), spunea că şi în 2025 faţă de 2024 o să avem o creştere de 30 – 40 de miliarde de lei. Problema noastră este că, deşi graficul de încasări arată destul de bine, graficul de cheltuieli arată dezastruos, în sensul că noi am cheltuit mult, mult mai mult decât ne-au permis încasările pe care le-am avut. Şi de asta – acesta era şi un argument pentru a nu creşte TVA – să te duci la Comisia Europeană şi la agenţiile de rating să spui: „uite, noi avem o creştere de venituri care este consistentă, noi trebuie să umblăm acum la reducerea de cheltuieli”, a susţinut preşedintele Nicuşor Dan, în conferinţa de presă de la Ambasada României de la Berlin.

În ceea ce priveşte un termen final pentru digitalizarea ANAF, şeful statului a menţionat că este vorba despre chestiuni tehnice care trebuie corelate.

„Există nişte baze de date. Pe acele baze de date operează nişte softuri care trebuie corelate între ele. (…) Întrebarea este, pentru că în acele baze de date sunt toate datele despre toţi operatorii economici din România, întrebarea este cine poate să intre în acele bază de date. Deci sunt mai multe chestiuni tehnice pe care cineva ca mine, care este cumva în afară, nu poate să răspundă”, a spus preşedintele.