Muncitorii străini au generat jumătate din creșterea locurilor de muncă din UE din 2022, dar reacția populistă ar putea bloca viitoarele câștiguri, a declarat șefa BCE

Economia Uniunii Europene ar fi arătat mult mai slabă după pandemie fără muncitorii străini, a avertizat sâmbătă președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, îndemnând factorii de decizie să nu ignore rolul migrației, chiar dacă aceasta alimentează tensiuni politice, conform Politico.

Vorbind la simpozionul anual al Rezervei Federale din SUA, în Wyoming, Lagarde a spus că un aflux de forță de muncă străină a ajutat zona euro să absoarbă șocuri succesive, precum costurile uriașe la energie și inflația record, menținând totodată creșterea și ocuparea locurilor de muncă. Ocuparea forței de muncă în blocul comunitar a crescut cu 4,1% între sfârșitul lui 2021 și mijlocul lui 2025, aproape la fel de mult ca produsul intern brut (PIB), a subliniat ea.

„Deși reprezentau doar aproximativ 9% din totalul forței de muncă în 2022, muncitorii străini au generat jumătate din creștere în ultimii trei ani”, a spus Lagarde. Fără această contribuție, a adăugat ea, „piața muncii ar fi fost mai tensionată și producția mai scăzută.”

Lagarde a dat ca exemple Germania și Spania. PIB-ul Germaniei ar fi astăzi cu circa 6% mai mic fără munca migranților, în timp ce redresarea puternică a Spaniei „se datorează, de asemenea, în mare măsură” muncitorilor străini, a spus ea. În ansamblu, ocuparea forței de muncă în zona euro a crescut cu peste 4% din 2021, în ciuda celor mai abrupte majorări de dobânzi dintr-o generație.

Șefa BCE a argumentat că migrația a jucat un rol crucial în compensarea scăderii natalității din Europa și a apetitului tot mai mare pentru un program de lucru redus. Acest lucru, a spus ea, a ajutat companiile să-și extindă producția și a temperat presiunile inflaționiste, chiar dacă salariile au rămas în urmă față de prețuri.

Totuși, Lagarde a recunoscut și dimensiunea politică. Migrația netă a împins populația UE la un nivel record de 450 de milioane anul trecut, chiar în timp ce guverne de la Berlin la Roma încearcă să limiteze noile sosiri, sub presiunea alegătorilor care se îndreaptă spre partidele de extremă dreapta.

„Migrația ar putea, în principiu, să joace un rol crucial în atenuarea deficitului de forță de muncă pe măsură ce populațiile autohtone îmbătrânesc”, a spus Lagarde. „Dar presiunile politice pot limita tot mai mult fluxurile.”

Ea a subliniat că piața muncii din Europa a ieșit din șocurile recente „într-o formă neașteptat de bună”. Însă a avertizat să nu se creadă că această dinamică va dura: declinul demografic, reacția politică și schimbarea preferințelor lucrătorilor pun în continuare în pericol reziliența zonei euro.