Eveniment de comemorare a victimelor Holocaustului din România / Nicuşor Dan: Să păstrăm memoria acestui eveniment tragic / Ce i-a reproșat președintelui reprezentantul comunităților evreiești

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a organizat, joi, ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului, preşedintele Nicuşor Dan subliniind obligaţia de a combate discursul antisemit, xenofob, care incită la ură, transmite Agerpres.

Evenimentul a debutat cu intonarea Imnului de stat al României, urmată de rugăciunea Kadish, oficiată de Prim-Rabinul Comunităţilor Evreieşti din România Rafael Shaffer împreună cu prim-cantorul Emanuel Pusztai, în memoria celor ucişi în Holocaust.

Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat că, într-un context istoric marcat de tensiuni tot mai accentuate şi de tendinţa de a transfera responsabilitatea eşecurilor personale sau sociale asupra altora, este esenţial să fie combătut, prin toate mijloacele, discursul antisemit şi xenofob care instigă la ură.

„Comemorăm azi un eveniment tragic din istoria noastră în care foarte mulţi oameni au murit, foarte multe familii au avut o imensă suferinţă pentru simplul motiv că aveau altă apartenenţă etnică. Într-un moment al istoriei în care vedem tensiuni tot mai mari şi vedem o aceeaşi tentaţie de a arunca vina pentru neîmpliniri personale sau sociale tot timpul către celălalt, avem obligaţia să avem în memorie şi să păstrăm memoria acestui eveniment tragic, avem obligaţia să combatem prin toate mijloacele discursul antisemit, discursul xenofob, discursul care incită la ură”, a afirmat Nicuşor Dan.

Totodată, şeful statului a salutat, joi, acordul dintre Israel şi Hamas privind încetarea focului şi eliberarea tuturor ostaticilor din Gaza, transmiţând că România îşi menţine angajamentul de a sprijini eforturile pentru realizarea unei păci durabile în Orientul Mijlociu.

Premierul Ilie Bolojan a reafirmat, într-un mesaj transmis participanţilor de Mihai Jurca, şeful Cancelariei primâ-ministrului, angajamentul Guvernului pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării, a discursului instigator la ură şi pentru promovarea educaţiei şi a cercetării despre Holocaust.

„Astăzi, 9 octombrie, ne amintim de toate victimele Holocaustului din România şi le aducem un pios omagiu. Tot astăzi, trebuie să reflectăm asupra unui lucru. Semeni ai noştri au fost sistematic persecutaţi şi omorâţi, doar pentru că erau evrei sau români. Dar tot semeni de-ai noştri au fost şi cei care au orchestrat aceste atrocităţi şi au lăsat ura să preia frâiele. Însă, după cum istoria ne arată, ura nu este o busolă care să conducă spre progres şi dezvoltare. Aceasta conduce la tragedii incomensurabile. Debutul deportărilor din urmă cu 84 de ani a deschis drumul tuturor torturilor şi crimelor împotriva evreilor. Însă, 9 octombrie nu a fost doar un început, ci rezultatul anilor de propagandă şi intoxicare a mentalului colectiv cu antisemitism. O memorie onestă şi matură presupune să cunoaştem şi să ne asumăm istoria în întregime, cu bune şi cu rele”, se arată în mesajul premierului Bolojan.

În cuvântul său, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), deputatul Silviu Vexler, i-a reproşat preşedintelui Nicuşor Dan că a hotărât să se opună Legii privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură, fapt ce ar fi avut „un impact direct, major şi negativ atât asupra evreilor din ţara noastră, cât şi asupra societăţii în general”.

Pe de altă parte, preşedintele FCER a atras atenţia că „antisemitismul a ajuns în întreaga lume la un nivel care nu a mai existat de la Holocaust”.

„Evident, România nu a fost ocolită. Negaţionismul Holocaustului a devenit o practică curentă. Ura a devenit o atitudine normalizată. Oricât am încercat să nu vedem aceste lucruri, oricât am încercat să ne uităm în altă parte, ele vor continua. Am avut deja exemple recente. Comemorările Holocaustului, care au o importanţă simbolică fundamentală şi care sunt atât de necesare, se transformă uneori într-un formalism automat, într-o formă fără fond, deoarece nu sunt dublate de măsurile necesare pentru a pune în practică cuvintele rostite. Statistic, în timp ce noi rostim aceste discursuri aici, cel puţin încă un alt supravieţuitor al Holocaustului se stinge. Şi o întrebare m-a urmărit permanent. Avem oare noi dreptul astăzi să reconciliem memoria victimelor Holocaustului cu a acelora care le-au distrus viaţa? Avem oare dreptul să uităm în numele celor care nu mai există? Sau avem obligaţia absolută tocmai de a le apăra memoria şi adevărul cu orice preţ? Indiferent de răspuns, ştiu că memoria nu poate fi apărată prin acceptarea transformării criminalilor în eroi, indiferent de situaţie şi indiferent de context”, a subliniat deputatul.

Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Petre-Florin Manole, a atras atenţia asupra a ceea ce a numit „un soi de alunecare a societăţii româneşti spre extrema dreaptă”, cauzată de lipsa unor „suficient de multe oprelişti în calea radicalismului”.

„Ce ar trebui să însemne oprelişti? Instituţii, de exemplu, care să protejeze valorile pe care, greşind, le-am considerat de neatins odată ce ele au fost consfinţite în legi, în discursul public. Şi valorile acestea se protejează inclusiv în instituţii specifice, care ne lipsesc. Ne lipseşte Muzeul Holocaustului, deşi există resurse pentru asta, deşi a existat voinţă politică pentru asta, deşi există o instituţie dedicată, care s-a ocupat şi se ocupă serios ca această ţară să aibă un Muzeu al Holocaustului. Sigur, au existat şi motive pentru care Muzeul acesta nu există. Există şi pretexte”, a arătat Manole.

Ambasadorul Statului Israel în România, Lior Ben Dor, a subliniat că Shoah-ul nu a fost doar o tragedie a poporului evreu, ci şi o rană în conştiinţa întregii umanităţi, lecţiile sale trebuind să ne ghideze în continuare, pentru că ura poate reapărea cu consecinţe teribile. El a amintit că anul acesta comemorarea are o semnificaţie şi mai profundă, în contextul marcării a doi ani de la „masacrul” Hamas din 7 octombrie.

„Pentru israelieni şi pentru evreii de pretutindeni, 7 octombrie şi Holocaustul sunt legate printr-un fir comun: obligaţia eternă de a apăra demnitatea umană, de a respinge indiferenţa şi de a ne asigura că ‘Niciodată din nou’ nu este doar un slogan, ci o promisiune vie”, a transmis diplomatul israelian.

El a menţionat că Tsili Venkert, supravieţuitoare a Holocaustului şi bunica fostului ostatic Omer Venkert, cu rădăcini româneşti, a izbucnit în lacrimi, strigând în română că nu şi-a imaginat vreodată că va fi martoră din nou la orori precum cele trăite în timpul Holocaustului, după ce nepotul ei, Omer, a fost reunit cu familia sa în februarie, după ce a îndurat 505 zile în captivitatea Hamas.

„Sperăm ca în zilele următoare prietenii săi care au fost ţinuţi alături de el în captivitate să se reunească în sfârşit cu familiile lor, după ce au îndurat mai bine de doi ani în mâinile Hamas”, a spus ambasadorul.

Totodată, Lior Ben Dor a afirmat că România a făcut paşi importanţi pentru a transforma comemorarea în acţiune, amintind înfiinţarea Institutului Elie Wiesel, Memorialul Holocaustului din Bucureşti, adoptarea Strategiei Naţionale de Combatere a Antisemitismului şi sprijinul constant al României pentru educaţia despre Holocaust, pe care le-a calificat drept „dovezi ale unei profunde responsabilităţi morale”.

„Trebuie să continuăm să lucrăm împreună. Să păstrăm memoria. Să-i învăţăm pe copiii noştri adevărul. Să ne opunem celor care neagă sau distorsionează istoria. Şi să combatem antisemitismul în toate formele sale – fie că se ascunde sub teorii ale conspiraţiei, discursuri ale urii sau extremism violent. Poporul evreu este rezilient. Israelul rămâne puternic. Iar împreună cu prietenii noştri din România şi din întreaga lume, vom face ca lumina să triumfe asupra întunericului. Fie ca memoria victimelor să fie o binecuvântare, iar angajamentul nostru comun pentru dreptate, adevăr, pace şi umanitate să ne ghideze înainte”, a mai transmis Ambasadorul Statului Israel.

Un mesaj dedicat Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România a fost transmis de Michel Gurary, director executiv pentru Europa al International March of the Living.

La ceremonia de depunere de coroane la Memorialul Victimelor Holocaustului din Bucureşti au mai participat reprezentanţi ai Parlamentului, Guvernului, Corpului Diplomatic, ai comunităţilor evreieşti şi rome, precum şi elevi din Bucureşti.

***

În data de 9 octombrie 1941, în urmă cu 84 de ani, începea deportarea evreilor din Basarabia, Bucovina de Sud şi Bucovina de Nord în Transnistria. Doar în octombrie 1941, peste 35.000 de evrei – majoritatea copii, bătrâni şi femei – din Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi alte localităţi din vecinătate au fost escortaţi în Transnistria.

Potrivit Institutului Elie Wiesel, imaginea de ansamblu a atrocităţilor arată că peste 300.000 de evrei de origine română sau ucraineană au murit sub regimul Antonescu (prin foc, frig, foame sau boli), iar 11.000 de romi au fost exterminaţi în Transnistria de autorităţile române, ca urmare a politicii rasiale a regimului Antonescu.