Motivația școlară și prezența la ore sunt îmbunătățite ca efect al acordării burselor, arată un studiu de percepție pe bursele școlare cerut de Ministerul Educației în 2024

Revizuirea tipologiei burselor și a criteriilor de acordare , digitalizarea procesului de acordare a burselor dar și activități de sprijin și informare pentru profesori și părinți pentru a înțelege metodologia de acordare a burselor, sunt printre recomandările unui studiu al Institutului de Științe ale Educației, publicat de Ministerul Educației la câteva luni de la finalizare.

• De precizat, studiu a fost publicat după ce ministrul Educației, Daniel David a anunțat deja decizia de tăiere a burselor de merit și reziliență.
• Cercetarea s-a realizat pe un eşantion de 510 unităţi şcolare, reprezentativ pentru unitățile de învățământ preuniversitar din România. Au fost colectate răspunsuri de la aproximativ 13.000 de elevi, 12.500 de părinți, 1.300 de diriginți și învățători și 350 de directori.

Studiul „Efectele burselor școlare asupra participării elevilor la educație – percepții ale actorilor educaționali”, realizat de Institutul de Științe ale Educației la solicitarea Ministerului Educației și Cercetării, în perioada septembrie 2024 – aprilie 2025, recomandă revizuirea tipologiei burselor și a criteriilor de acordare, digitalizarea procesului de acordare a burselor.

Alte recomandări sunt depunerea online a documentelor pentru acordarea burselor, simplificarea aspectelor administrative sau activități de informare și sprijin accesibile prin care metodologia de acordare să fie explicată atât profesorilor cât și părinților.

„Cadrele didactice evidențiază suprasolicitarea generată de actualul sistem: „Școala este sufocată astfel de prea multe dosare (orfani, divorț, monoparental, medical)”. Procesul administrativ consumă resurse esențiale activității pedagogice, cadrele didactice raportând că „în perioada de depunere, profesorii au pierdut și până la jumătate din orele de curs din cauza aglomerării generate”. Situația este agravată de faptul că diriginții sunt nevoiți să asume roluri pentru care nu sunt pregătiți, devenind „operator call center, indiferent de zi și oră pentru lămurirea părinților, nefiind juriști sau consilieri ANAF”.

O altă nevoie reperată în studiu este infrastructura fizică: „Un aspect problematic important semnalat de directori este absența din unitățile de învățământ a spațiilor adecvate destinate preluării documentelor și analizării dosarelor în prezența solicitanților. În consecință, aceste activități administrative se desfășoară frecvent în spații improprii, cum ar fi holurile unităților de învățământ, afectând atât calitatea procesului, cât și confidențialitatea informațiilor”.

Citește articolul integral pe Edupedu.ro.