G4Media.ro

Modelul danez de învățământ, prin ochii unei profesoare din România. Cum e…

Modelul danez de învățământ, prin ochii unei profesoare din România. Cum e școala în Danemarca pe timp de pandemie. Prezență fizică la ore aproape pentru toată lumea și fără mască în sala de clasă.

Profesoara Laura Dachin este stabilită de ani de zile în Danemarca, unde a înființat trei școli românești. Aici vin zeci de copii ai comunității de români din Danemarca. Pentru a nu-i rupe complet de România, părinții îi trimit să învețe limba, să studieze obiceiurile, istoria sau geografia României. „E o punte de legătură și pot să facă comparații. Poate că unii se vor întoarce în România”, povestește profesoara.

Laura Dachin a predat peste 20 de ani Limba și Literatura română în Brașov și a trecut mai multe trepte. A predat la școală generală, la liceu, la post liceală, la seral. Profesoara susține că sistemul românesc nu are cum să performeze. Iar de aici pleacă și dezvoltarea nivelului de trai.

  • Învățământul din România are parte și de constrângeri mari din cauza pandemiei de coronavirus. Aflăm de la profesoara Laura Dachin și cum funcționează sistemul de învățământ danez pe timp de pandemie.

Prioritară în educaţia elevilor din Danemarca este evitarea situaţiilor stresante. Copilul trebuie să meargă cu plăcere la şcoală. Sistemul danez pune accent pe descoperirea din timp a abilităţilor fiecărui elev astfel încât să nu se chinuie cu materii care nu i se potrivesc. Educația daneză, precum cea finlandeză, suedeză sau norvegiană este aplecată sută la sută spre starea de bine a elevului. Peste 33.000 de români trăiesc acum în Danemarca.

„Dacă un copil are o vocație pentru un domeniu, să spunem către sculptură, muzică, el nu va fi îmbuibat cu matematici superioare. Școala daneză și în general toată școala nordică se bazează pe învățământ aplicat, nu teoretic, copiii din Danemarca nu sunt puși să tocească comentarii din care nu înțeleg nimic – e cea mai mare aberație – sau teoreme pe de rost fără să le priceapă. Sau dacă un copil are o gândire matematică foarte dezvoltată, nu-l pui să scrie compuneri. Ei se axează pe un domeniu care le place și în care excelează și ajung să fie ași în viitoarele meserii pe care și le aleg. Învață și le fac foarte bine. În România este o vorbă, că românul știe să facă de toate, dar de fapt nimic. Ne pricepem la orice și nu cred că este un lucru tocmai bun. Când ești specializat într-un domeniu, înveți să te axezi pe acel domeniu și să ajungi cel mai bun. Asta este cheia succesului. De aici vin performanțele și asta duce la creșterea nivelului de trai. Vrem o țară ca în străinătate? Asta trebuie făcut, de jos, plecând de la educație”, spune profesoara.

În 2012 a plecat pentru doi ani în Finlanda, iar din 2014 s-a stabilit în Danemarca. Aici a înființat trei școli românești care funcționează în regim after-school, la Farvang, Aarhus și Vojens. Aici vin copii care s-au mutat cu familiile din România în Danemarca sau copii s-au născut în Danemarca și n-au fost niciodată în România.

„Se predau diverse cursuri, marii clasici, Istoria României, Geografie, facem lectură, scriere, caligrafie, lucruri pe care le-am considerat necesare. Pentru a nu uita nimeni rădăcinile, iar așa copiii pot face și o comparație. Cum e Danemarca, cum e România? O analiză comparată. Ce se face de Crăciun în România, ce se întâmplă de 1 noiembrie. Care este poziția geografică, de unde ne tragem, cum am evoluat, ce formă de guvernământ există, cum e cultura, ce literatură avem, ce tradiții și obiceiuri. Cum a apărut mărțișorul, ce înseamnă Dragobetele și așa mai departe. Cei mai mulți vin ca să nu uite limba, să vorbească corect, să scrie, fiindcă poate unii vor dori să se întoarcă. Unii s-au născut în România, alții s-au născut aici, iar părinții vor să nu-i rupă de țara lor. E firesc.”

Cum merge școala în condițiile de pandemie? Răspunde profesoara Laura Dachin.

„Acum facem cursuri online într-una dintre localități, dar doar fiindcă sunt copii din comunități diferite care vin din mai multe locuri și nu e indicat să se amestece. Dar în rest, peste tot se merge pe prezența fizică. Se respectă reguli. E foarte important de știut că testarea în Danemarca este absolut gratuită pentru toată lumea. Guvernul a spus așa: decât să investim în tratamente scumpe și spitalizări, investim aici, în testare. Oriciune se poate testa gratuit la cerere. Există corturi cu personal specializat. Îți faci programare, ai mers, te-ai testat, iar a doua zi primești rezultatul. Avem și testări din acelea de tip drive-in, ca la Mc’Donalds. Te duci cu mașina și-ți faci testul din mașină. Se testează foarte mult. Eu am fost răcită, de exemplu, acum două săptămâni. Având contact cu clase de câte 20-25 de copii, mi-am făcut o programare și mi-am făcut ușor testul, fără probleme, fără să plătesc. A fost negativ. Cât despre școală? Școala funcționează în condiții optime, cu prezența fizică. E foarte importantă și nu se poate compara cu învățământul online. În Danemarca nu se poartă mască în sala de clasă, dar există distanțare, există dezinfectanți, curățenie și reguli care sunt respectate de toată lumea. În afară de spitale, nicăieri nu se poartă mască aici.

Însă oamenii sunt responsabili. Nu știu ce să spun despre închiderea școlilor în România. Nu cred că România e pregătită pentru învățământul online. Nu e nici atât de eficient, e mult diferit față de cel obișnuit. Plus că nu știu dacă toți copiii și profesorii au în România posibilitatea aceasta de a face online. Aici fiecare copil are o tabletă, un laptop, nu se pune problema de lipsă de așa ceva. Dar chiar și așa, sistemul educațional danez mizează pe prezența copiilor la ore. Dacă unul prezintă orice fel de simptome, este automat testat. V-am spus, toată lumea se testează.

Pentru ca o societate să funcționeze e nevoie de responsabilitate. Prin comparație, am văzut ce s-a întâmplat în România în momentul în care s-a renunțat la restricții și toată lumea s-a dus pe litoral, în stațiuni, s-au umplut cluburile, barurile sau stat unii peste alții.

Totul pleacă, exact cum v-am spus, de la educație. Din școală. Ar trebui să existe dorință de schimbare. Dacă s-ar vrea, s-ar face. E greu, dar nu imposibil. Dar trebuie făcute reforme.”

Laura Dachin coordonează activitatea din trei școli în Danemarca, în Aarhus, Farvang și Vojens.

Foto: Laura Dachin / Arhiva personală

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

16 comentarii

  1. Superb! Daca vreau acelasi sistem pentru copii mei trebuie sa merg acolo?

  2. Excelent articol. Felicitări G4.

  3. Iliescu a inceput cu modelul suedez, profesoara continua pe modelul danez, le incerca pe toate si nu reusesc.

  4. Nici la noi, initial, nu era prevazuta masca in clasa, cu urechiusele mele am auzit-o pe o tanti de la directia de sanatate publica (sau asa ceva). Au venit insa „expertii”, adica Orban si altii ca el, care au zis „masca ma!” si a fost masca. Probabil ca in mintea lor ingusta li se pare o mare smecherie asta cu masca.
    Si, apropo, cam ce s-a intimplat in Romania cind s-a renuntat la restrictii? S-a intimplat ce trebuia sa se intimple, ba chiar nu suficient. Sa le multumiti „indisciplinatilor” ca avem 5000 de cazuri zilnice si nu 20000.

  5. Articolul acesta e de data mai veche. Situatia epidemiologica se schimba si in Danemarca, ca peste tot in Europa si in lume. Ieri, 23 octombrie, primul-ministru si ceilalti responsabili cu pandemia au tinut o conferinta de presa si au anuntat o serie de noi restrictii, intre care purtarea masti, de catre toate persoanele, in toate institutiile si spatiile publice, inclusiv in scoli. Iar scoala online se face si in Danemarca, dar e la cererea scolilor si pe baza unor module de educatie special pregatite pentru invatamantul online. Scoala online – total sau partial – e destul de populara pentru clasele gimnaziale. Deocamdata e-learning nu are titlu obligatoriu, dar varianta nu este exclusa, in functie de cum evolueaza pandemia. Si in Danemarca creste puternic.

  6. Dupa ce ca nu-i lasa sa se imunizeze natural pe copii, asta pentru ca se tem adultii, nici in cazul invataturii nu sunt obligati copiii sa se adapteze.
    Poate ca este mai lejer pentru invingatorii profesori din Danemarca, insa copiii o vor duce greu fara sa-si dea seama, daca se perturba in continuare conditiile de mediu.

  7. Impresionant,mi-au dat lacrimile.
    Stiti cu cine a seamanat,pana acum, invatamantul romanesc?Cu tevile RADET-ului! Investitiile in educatie nu aduc voturi imediat,fiindca rezultatele se vad mult mai tarziu si nu de catre oricine,iar tevile sunt in pamant si nu le vede nimeni.Ce voturi sa aduca?!Acum ca au inceput sa crape in serie si ca lumea tremura de frig este altceva,dar 30 de ani nu a vrut sa stie nimeni de ele.De acum incolo cele doua nu mai seamana,findca frigul ii afecteaza si pe nesimtiti,pe cand lipsa educatiei ii deranjeaza doar pe cei putini,cu toate ca,in final, ne condamna, incet dar sigur,pe toti la saracie.

  8. La fel este si la scoala unde învață fiica mea, cu precizarea că masca este opțională pentru elevi, iar daca un copil (ciclul primar) vrea sa poarte masca, nimeni nu-i spune nimic si este dreptul lui s-o poarte.

  9. Sunt dezamăgit ca doamna profesoară Laura Dachin nu a menționat care este primul pilon ce stă la baza sistemul de învățământ din Danemarca. Ori a menționat iar voi de la g4media nu ați introdus in articol, ori doamna profesoară a omis sa menționeze din neștiință. Cel mai important lucru care stă la baza sistemului de învățământ din Danemarca este lucrul in echipă. Degeaba esti cel mai talentat, te ajută sistemul sa fii cel mai bun in domeniul tău, dacă performezi slab la a lucra in echipă. Oriunde vei fi angajat, va trebui să lucrezi într-o echipă de oameni, și lucrurile se fac bine, in echipă, nu individual. Asta este diferența uriașă între țările dezvoltate și România. Sistemul de învățământ din România te pregătește să devii un bun individualist, să fii tot timpul în competiție cu celălalt, să tragă fiecare pentru el. Și acuma făcând un zoom out, nu ne putem mira de ce avem o societate disfuncțională în România. Este totuși trist, ca oamenii nu înțeleg că dacă ești orientat să-ți ajuți comunitatea să meargă bine, toată lumea are de câștigat. Și de aici rezultă si traiul bun a membrilor unei societăți.

  10. Am pledat si pledez in continuare pentru aceasta metoda de educatie,numai ca parlamentarii majoritari nu au avut niciodata acest interes.
    Romani educati in spirit de echipa s-ar fi asociat mult mai usor si azi am fi avut un USR mai mare si mai curat.

  11. Trist sa vad mai multi copii romani afara decat in tara. Parinti lasi, tradatori, anti patrioti si anti nationalisti

  12. Foarte ciudat, se găsesc destui care sa aprecieze sistemele de învățământ din nordul Europei. Sunt varză, varză inclusiv mult lăudată Finlanda. Ferească Dumnezeu sa ajungem acolo deși vad ca ne îndreptăm cu pași mari. Am trei copii la școala, încă se poate invata dacă se vrea. Până nu demult Anglia era pe aceiași linie cu nordul Europei dar de câțiva ani au schimbat radical. Au făcut-o pt ca nu vor sa ajungă sa muncească pt chinezi. În Asia se face școală, uneori și 12 ore pe zi. Au rezultate senzaționale. Nordul Europei produce doar ratați. Dacă nu schimbă urgent mentalitatea în 20_30 vor dispărea de pe fata pământului. Noi trebuie sa revenim la invatatura tradiționala, putem lua și de la alții ce e bun dar nici într-un caz nu trebuie sa copiem la indigo învățământul din nordul Europei.

  13. Felicitari, Laura. Pentru efort, pentru placerea cu care lucrezi si pentru cele 3 scoli in limba romana din sistemul danez.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.