Ministrul mediului din Bulgaria: Nu putem să interzicem importurile de mașini vechi, însă insistăm să se facă în așa fel încât să nu poată fi exportate din Vest

„Nu putem să interzicem importul de maşini vechi, însă insistăm să se facă în aşa fel, încât acestea să nu poată fi exportate din Europa de Vest în Bulgaria”, a declarat, pentru postul de televiziune Nova, ministrul bulgar al mediului şi apelor, Neno Dimov, citat de Rador.

El a subliniat că insistenţa cu care s-a cerut va Bulgaria să nu se transforme într-un cimitir auto al Europei s-a bucurat şi de sprijinul altor state, printre care Polonia, Slovacia, Lituania, Letonia, România, Ungaria. Bruxelles-ul şi-a luat angajamentul ca va lua în discuţie în acest caz anul viitor, iar o soluţie vom avea, probabil, în 2020.

Dimov a comentat şi introducerea de impozite mai mari pentru maşinile vechi. El a spus că este vorba despre o „investiţie în sănătate”, pentru că respectivele mijloace de transport sunt cel de-al doilea mare agent poluant din Bulgaria. Mai serioasă este doar problema încălzirii locuiţelor cu combustibil solid.

Marţi, 9 octombrie, la finalul unei zile maraton de peste 13 ore de discuţii şi nu mai puţin de trei runde de negocieri strânse, cei 28 de miniştri ai mediului din Uniunea Europeană (UE), reuniţi în Luxemburg la un Consiliu crucial, au născut, fără dureri, un compromis privind normele de emisii de dioxid de carbon (CO2) ce se vor aplica automobilelor comercializate începând din 2020, transmite Le Figaro, citat de Rador.

Au fixat un obiectiv de reducere cu 35% până în 2030, cu un prag intermediar de 15% în 2025. Adică un obiectiv mult mai puţin ambiţios decât cel de 40% (şi 20% în 2025) decis de  Parlamentul European pe 3 octombrie.

Totuşi, marţi dimineaţa, la începutul reuniunii, o majoritate a ţărilor membre – 17 în total – pleda pentru o reducere ambiţioasă de 40%. Franţa deci, dar şi Suedia, Danemarca, Spania, Italia, Olanda, Portugalia, Malta, Slovenia… Au fost puşi în minoritate, Austria, deţinătoarea preşedinţiei turnante a UE înclinând în favoarea argumentelor Germaniei şi ale celor din grupul de la Visegrad (Polonia, Republica Cehă, Slovaica, Ungaria), Bulgariei şi României.

„Din păcate, se pare că unele guverne naţionale ca Germania răspund înainte de toate cerinţelor industriei auto”, comentează Karima Delli, prşedinta (EELV) comisiei transporturi din Parlamentul European.

Potrivit Le Figaro, Berlinul, căruia, ironie a calendarului, i s-au interzis marţi de către justiţie vehiculele diesel cele mai poluante în centrul oraşului, pleda pentru o reducere limitată la -30%.

Angela Merkel a jucat totdeauna cu cărţile pe masă: prioritatea ei de a apăra puternicul sector auto şi zecile de mii de locuri de muncă legate de acesta, de o conversie prea rapidă la electric. Ţările din Est aduc alte argumente şi cereri de derogare, pe motiv că ar fi penalizaţi constructorii lor auto, ar fi obigaţi să vândă pe piaţă vehicule curate, dar mai scumpe, destinate unor populaţii cu putere de cumpărare mai scăzută decât în vestul UE.

Singura consolare pentru clubul „ambiţioşilor”: Austria a propus o clauză de revizuire a obiectivelor de reducere a emisiilor în 2023. La acea dată, dacă constructorii sunt prea mult în întârziere faţă de aceste obiective, ar putea fi cerute, teoretic, eforturi suplimentare.

Desigur, statele membre merg mai departe decât obiectivul Comisiei Europene, care nu propunea decât o reducere cu 30%. Dar asociaţiile din Réseau Action Climat (RAC) apreciază această ţintă drept „incompatibilă” cu obiectivele acordului de la Paris de reducere cu cel puţin 40% a emisiilor de gaz cu efect de seră până în 2030 faţă de 1990.

„A doua zi după raportul GIEC care a amintit imperativul de a diminua drastic emisiile de gaz cu efect de seră, în special în transporturi, statele membre acţionează prin obiective slabe care traduc o încetinirea a ritmului de reducere a emisiilor de CO2 ale maşinilor noi faţă de reglementarea actuală”, regretă RAC.

ICCT, ONG-ul american care a dezvăluit scandalul „dieselgate”, a făcut calculul: pentru a respecta traiectoria acordului de la Paris, reducerea emisiilor de CO2 ale maşinilor ar trebui să ajungă la cel puţin 70% până în 2030…

Olanda se numără printre cei care se declarau gata să meargă atât de departe. Marţi seara, a fost printre puţinii care şi-au exprimat dezaprobarea faţă de compromisul european. Cinci alte ţări – Irlanda, Slovenia, Luxemburg, Suedia şi Danemarca – şi-au subliniat de asemenea „decepţia” într-o declaraţie comună.

Bătălia nu s-a terminat. Pentru ca textul european discutat marţi să fie definitiv adoptat, Consiliul (statele membre) trebuie acum să găsească un teren de înţelegere cu Parlamentul European. Negocierile între cele două instituţii ar trebui să înceapă de miercuri, 10 octombrie. „Vom face totul pentru ca nivelul ambiţiilor să rămână cel mai ridicat posibil”, promite eurodeputata Karima Delli.

Sursa Rador/ Traducerea: Mirela Petrescu