Ministrul Educaţiei, mesaj pentru începutul anului şcolar: Educaţia va avea salarii şi burse până la sfârşitul anului şi a contribuit, alături de alte domenii, şi la stabilitatea ţării / Nu mai este loc pentru alte măsuri de criză în acest domeniu

Ministrul Educaţiei, Daniel David, a transmis vineri un mesaj pentru începutul anului şcolar în care aminteşte de măsurile de criză fiscal-bugetară şi spune că educaţia va avea salarii şi burse până la sfârşitul anului şi a contribuit, alături de alte domenii, şi la stabilitatea ţării, făcându-se, astfel, datoria faţă de ea însăşi şi faţă de ţară. Ministrul mai spune că nu mai este loc pentru alte măsuri de criză-austeritate în acest domeniu, iar din acest moment trebuie să intrăm într-o logică de dezvoltare. David declară că a acceptat, alături de alţi colegi, şi sacrificiul de imagine, pentru ca în final să poată ajuta ţara şi sistemul nostru de educaţie-cercetare şi adaugă că pentru el, ca specialist-tehnocrat în acest guvern, nu funcţia de ministru este cea mai importantă, ci cel mai important este să reuşim să avem un început de an şcolar funcţional, fără festivisme care nu se potrivesc cu condiţiile de criză, dar cu condiţiile necesare pentru o bună funcţionare, iar apoi să ne angajăm în reforme de dezvoltare în beneficiul tuturor, nu în măsuri de criză-austeritate, transmite News.ro.

Ministrul Educaţiei a transmis vineri un mesaj intitulat: ”Cum începem anul şcolar 2025 – 2026: Per Aspera Ad Astra! ( Pe căi anevoioase, către stele – nr)

Daniel David afirmă că anul şcolar 2025 – 2026 începe, aşa cum observăm cu toţii, grevat de măsurile de criză fiscal-bugetară.

”Nimeni nu şi le-a dorit, dar suntem nevoiţi să le implementăm pentru a putea încheia anul cu salarii şi burse previzibile şi pentru a putea apoi construi o speranţă de dezvoltare în viitor. Cu siguranţă, dacă nu era criza fiscal-bugetară, aceste măsuri nu ar fi fost luate sau ar fi fost luate în mod diferit”, spune ministrul.

El precizează că, inevitabil, în astfel de situaţii de criză apar controverse şi păreri diferite asupra soluţiilor. ”Aşa cum am mai afirmat public, putem ieşi din această situaţie doar împreună, prin solidaritate şi cu acţiuni raţionale şi decente, fără a lăsa ca poziţionările diferite să devină animozităţi sau reacţii care afectează imaginea noastră socială şi funcţionarea sistemului nostru de educaţie. O facem pentru noi, dar, mai ales, pentru viitorul copiilor noştri”, subliniază ministrul.

Daniel David mai afirmă că Educaţia a intrat în Pachetul I de măsuri fiscal-bugetare tocmai pentru că încep activităţile din luna septembrie şi măsurile trebuiau să intre în vigoare de la începutul anului şcolar/universitar.

”Pachetul I a avut efectele scontate: Evaluarea ECOFIN nu a dus la propunerea de suspendare a fondurilor europene/PNRR, iar evaluările S & P (iulie) şi Fitch (august) nu au dus ţara în categoria „Junk”. Aşadar, educaţia va avea salarii şi burse până la sfârşitul anului şi a contribuit, alături de alte domenii, şi la stabilitatea ţării. Altfel spus, educaţia şi-a făcut datoria faţă de ea însăşi şi faţă de ţară, nu mai este loc pentru alte măsuri de criză-austeritate în acest domeniu, iar din acest moment trebuie să intrăm într-o logică de dezvoltare”, subliniază David.

Ministrul arată că a ales să comunice mai puţin în perioada evaluărilor internaţionale pentru a nu stimula controverse care puteau afecta echilibrul  financiar al ţării.

”În aceeaşi logică, un alt motiv a fost dorinţa de a mă asigura că obiectivul cel mai important – plata salariilor şi burselor până la sfârşitul anului – se va realiza şi în contextul acestor evaluări internaţionale. Acum, însă, este momentul să discutăm foarte direct despre toate măsurile. Sincer şi direct spus, în această perioadă am fost paratrăsnet pentru îngrijorări şi critici, multe justificate şi/sau de înţeles omeneşte, dar şi prea multe exagerate până la catastrofă, iar unele lansate chiar pe bază de dezinformare sau poate chiar cu rea voinţă (nu mai pomenesc aici şi de atacurile, unele imunde, la persoană, familie, colaboratori). În plus, în lumea complicată în care trăim, din unele zone apar şi încercări hibride de destabilizare a sistemelor de bază ale unei ţări democratice, inclusiv educaţia-cercetarea. De asemenea, am primit multe sfaturi şi analize critice în registrul normalităţii, de la oameni normali, pentru situaţii normale – cu care, în principiu, poţi fi de acord -, deşi eu aveam nevoie de sfaturi/critici utile, de la oameni normali, în situaţia anormală de criză (din păcate mulţi au refuzat contextul şi premisa de criză în care trebuie luate decizii)”, explică ministrul.

Daniel David afirmă că nu a putut răspunde decât la modul mai general, pentru că orice intervenţie a sa ar fi generat mai multă agitaţie privind măsurile din Pachetul I şi ar fi putut pune astfel sub risc evaluările internaţionale amintite mai sus, cu impact negativ asupra sistemului nostru de educaţie-cercetare, în particular, şi asupra ţării, în general.

Ministrul prezintă mai detaliat şi echilibrat situaţia, amintind că mai avem încă evaluarea Moody (septembrie) şi evaluarea Comisiei Europene (octombrie), care, dacă vor fi pozitive, ne vor permite un an 2026 ca început de dezvoltare.

”Aşadar, trebuie spus de la început că măsurile de criză fiscal-bugetară nu sunt reformele ţintite de mine în sistem – eu le-am propus prin prisma Raportului QX -, ci intervenţii necesare pentru a avea în acest an şi în anii care vin un sistem funcţional. Aceste măsuri fiscal-bugetare au fost incluse în Acordul Politic al Coaliţiei şi au fost detaliate în Programul de Guvernare şi în Legea Fiscal-Bugetară 141/2025. Am acceptat implementarea acestora cu condiţia de a nu se concedia oameni şi de a nu se reduce salarii, dar şi cu respectarea principiului raţionalităţii şi anume că măsurile trebuie să se regăsească în unele practici ale ţărilor din Uniunea Europeană şi, în plus, în perspectiva că unele dintre aceste măsuri vor fi temporare. De asemenea, aceste măsuri trebuie să constituie baza pentru o creştere a sistemului nostru, în anii viitori, educaţia având nevoie de resurse suplimentare pentru salarii mai atractive, angajarea de specialişti (ex.: profesori de sprijin, informaticieni) şi programe naţionale de infrastructură (ex.: mai ales cea care vizează educaţia timpurie). Implementarea lor s-a făcut la nivelul ministerului, mereu cu atenţie la feedback-ul oamenilor educaţiei din sistem (elevi, studenţi, profesori şi sindicate), respectiv din ecosistemul mai larg (societate civilă & autorităţi locale), pornind de la multe discuţii cu aceştia, iar acolo unde a fost posibil, am implementat sugestiile lor”, afirmă ministrul Educaţiei.

El menţionează că multe lucruri funcţionale implementate în legislaţia secundară emisă de minister au rezultat şi din aceste discuţii, inclusiv cu propuneri constructive avansate cu prilejul protestelor sindicale.

Ministrul explică ”cum vom începe, totuşi, anul şcolar, din perspectiva ministrului / ministerului”.

”Aşa cum am mai afirmat, sistemul nostru de educaţie are lumini şi umbre, iar dacă între lumini găsim adesea oameni admirabili şi cu bun-simţ dedicaţi copiiilor şi copii dedicaţi şcolii, umbra cea mai întunecată este analfabetismul funcţional, care devine risc de securitate naţională. În acest cadru, începem anul şcolar 2025 – 2026 cu un total de aproximativ 214.700 norme în sistem (229.110 în anul şcolar 2024 – 2025), din care aproximativ 156.390 acoperite cu titulari (un număr similar cu cel din anul şcolar 2024 – 2025), celelalte norme urmând a fi acoperite de suplinitori – iar suplinitorii calificaţi contribuie major la calitatea educaţiei -, respectiv în regim de plata cu ora pentru ce va rămâne liber. Vom reveni cu detalii suplimentare pe măsură ce etapele de mobilitate didactică se vor încheia”, anunţă ministrul.

David arată că creşterea normei didactice cu 2 ore pe săptămână ne menţine în general în zona mediei Uniunii Europene (aprox. 20 de ore de predare/săptămână, cf. unui raport Eurydice, 2021 – Teacher in Europe…) şi a altor ţări vestice cu un model mai apropiat nouă (ex.: Franţa; Spania, Irlanda).

”Această creştere duce la o mai mare interacţiune a elevilor cu profesori calificaţi, dar trebuie să vină cu o reducere a încărcării birocratic-administrative asupra cadrelor didactice pentru diferenţa de timp din timpul total de lucru (ex.: în medie 4 ore de predare la 8 ore timp de lucru zilnic), demers deja început. Dacă facem bine acest lucru, cred că orice cadru didactic preferă să aibă din timpul de lucru mai multe ore de predare, în loc de ore birocratic-administrative. De asemenea, introducerea orelor remediale (mai ales, dar nu exclusiv, la nivelul învăţământului primar) creează premisele pentru un program naţional cu impact educaţional pozitiv în timp. În cadrul acestor ore copiii consolidează lucrurile învăţate, recuperează competenţele neasimilate şi învaţă cum să le utilizeze la viaţa de zi cu zi, ceea ce face educaţia mai atractivă (cu impact pozitiv asupra reducerii abandonului şcolar) şi mai eficientă (cu impact pozitiv asupra reducerii analfabetismului funcţional). În fine, mă bucură că cel puţin 98,6% dintre titulari au reuşit să aibă cele două ore în plus în aceleaşi unităţi şcolare (fără fragmentare suplimentară în alte unităţi şcolare). Pentru ceilalţi titulari am încercat să creez prin reglementările ministerului mecanisme care să nu mai fragmenteze norma didactică, dacă exista deja o fragmentare în 3 sau mai multe unităţi şcolare”, declară ministrul Educaţiei.

Potrivit lui Daniel David, reorganizarea reţelei şcolare a dus la o reducere a fragmentării acesteia (cu aproximativ 8,1%) şi la o mai mare flexibilitate în crearea normei didactice (ex.: fără a mai fi partajată administrativ în mai multe unităţi şcolare cu personalitate juridică), dar trebuie testată în acest an, iar eventualele disfuncţionalităţi pot fi corectate pentru anul şcolar 2026 – 2027.

”În acest proces, fiecare unitate teritorial administrativă (ex.: comună) a rămas cu cel puţin o unitate şcolară cu personalitate juridică, indiferent de numărul de copii, iar acolo unde s-au făcut reorganizări, copiii şi personalul didactic/administrativ au rămas în aceeaşi structură”, spune ministrul.

Ministrul mai arat că regândirea limitelor pentru clasele de elevi nu a dus la schimbări dramatice, majoritatea claselor aflându-se între limitele minime – maxime, astfel încât nu au fost modificări majore (ex.: la nivel de învăţământ primar şi gimnaziu s-au reorganizat clasele cu 8 – 9 elevi, adică 0,5% din numărul total de clase). În plus, s-au mai redus unele situaţii mai puţin obişnuite.

”Spre exemplu, eliminăm situaţiile din anul şcolar 2024 – 2025, unde am avut la nivel naţional, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi şi 107 clase cu 7 elevi. Nu în ultimul rând, în acest context trebuie reamintit că reducerea efectivelor la clase în funcţie de numărul de copii cu cerinţe educaţionale speciale a rămas în vigoare, iar ministerul a descurajat utilizarea excepţiei pentru depăşirea limitei superioare a numărului de copii într-o clasă cu valoarea maximă (4). În fine, dacă vom opta în anii următori pentru menţinerea învăţământului simultan, avem nevoie – ca prioritate – de utilizarea unor strategii şi metode didactice adaptate, exprimate cât mai repede şi în trainingul cadrelor didactice pentru acest tip de învăţământ”, explică ministrul Educaţiei.

În cazul burselor, fondul de burse va fi mai mare decât în anul 2022 – 2023, fără a se putea însă compara cu fondurile de burse din 2023 – 2024 / 2024 – 2025 (când contextul politic şi legislativ a fost altul), mai afirmă David.

”În pofida restricţiilor bugetare, am prioritizat bursele sociale pentru a putea menţine în sistemul de învăţământ preuniversitar copiii din mediile defavorizate. Este, însă, necesar ca, la reechilibrarea fiscal-bugetară, fondul de burse pentru studenţi să revină la metodologia anterioară, iar în cazul elevilor să readucem un procent rezonabil de burse pentru performanţa olimpică”, arată el.

Ministrul educaţiei anunţă că, pentru a facilita tranziţia acestei perioade de criză, vor propune un program de susţinere a burselor prin implicarea autorităţilor locale şi a diverselor companii din mediul economic şi menţionează că regândirea valorii plăţii cu ora (ca opţiune voluntară a cadrului didactic) s-a aliniat cu valoarea din ora de salariu pentru timpul total de lucru iar în viitor, se pot analiza valori diferenţiate, în funcţie de contexte specifice.

”Eu cred sincer că, pe nemulţumirile generate în mod uman de măsurile de criză fiscal-bugetară, trebuie construit înţelept: Pe termen scurt, trebuie să ne asigurăm că în domeniul educaţiei profesorii pensionaţi pot fi implicaţi în activităţi educaţionale şi trebuie pregătit cu grijă bugetul pe anul 2026, inclusiv avem de implementat serios PNRR-ul renegociat, cu finalizare în luna august 2026, Pe termen mediu, trebuie să ne asigurăm că, în legea salarizării unitare, se onorează salariul de start pentru debutant/asistent universitar angajat de autorităţi, ca măsură de creştere a atractivităţii domeniului; Pe termen lung, trebuie să ţintim 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli pentru educaţie şi 1% din PIB pentru cercetare”, mai declară ministrul educaţiei.

Potriivt lui Daniel David, indiferent de termen, măsurile-fiscal bugetare temporare (sau altele relevante pentru sistemul nostru de educaţie-cercetare) trebuie ajustate odată cu revenirea ţării din criza fiscal-bugetară.

”Pentru concretizarea acestor lucruri, veţi avea în mine nu doar un partener, ci mai ales un promotor al acestora. Aşa cum am spus, educaţia (alături de cercetare) are nevoie de resurse suplimentare, folosite cât mai înţelept, mai ales pentru salarii atractive, angajare de specialişti (ex.: profesori de sprijin/informaticieni) şi programe naţionale de infrastructură (ex:. mai ales educaţia timpurie). Deşi sunt secundare acum – prima linie fiind reprezentată de măsurile de criză, pentru a putea avea un sistem care funcţionează -, măsurile de reformă pe linia Raportului QX continuă şi se vor accentua pe măsură ce depăşim criza fiscal-bugetară, în zona preuniversitară cele mai avansate fiind legate de curriculum, iar la nivelul învăţământului superior şi cercetării, cele legate de procesul de evaluare şi de reorganizare a arhitecturii acestor sisteme”, mai spune ministrul.

”În concluzie, vă invit, dragi oameni ai educaţiei, să confruntăm nemulţumirea din prezent – o văd în mesaje şi proteste, dar nici eu şi nici voi nu am contribuit direct de-a lungul anilor la această situaţie de criză fiscal-bugetară -, dar să construim optimist pe aceasta un viitor mai bun. Reiau aici ideea de la început şi anume că putem ieşi din această situaţie doar împreună, prin solidaritate şi cu acţiuni raţionale şi decente, fără a lăsa ca poziţionările diferite să devină animozităţi sau reacţii care afectează imaginea noastră socială şi funcţionarea sistemului nostru de educaţie, iar acest lucru trebuie făcut pentru noi toţi, dar, mai ales, pentru viitorul copiilor noştri. Aşa cum am răspuns într-un interviu, am acceptat (alături de alţi colegi) şi sacrificiul de imagine, pentru ca în final să pot ajuta ţara şi sistemul nostru de educaţie-cercetare. Pentru mine, ca specialist-tehnocrat în acest guvern, nu funcţia de ministru este cea mai importantă, cel mai important este să reuşim să avem un început de an şcolar funcţional, fără festivisme care nu se potrivesc cu condiţiile de criză, dar cu condiţiile necesare pentru o bună funcţionare, iar apoi să ne angajăm în reforme de dezvoltare în beneficiul tuturor, nu în măsuri de criză-austeritate!